Se cer modificări legislative în reglementarea achiziţiilor publice, raport

Parlamentul trebuie să modifice Legea cu privire la achiziţiile publice, în special în ceea ce ţine de conflictul de interese al persoanelor care pregătesc procedurile de achiziţii publice. O astfel de recomandare se conţine în cel de-al treilea raport de monitorizare a achiziţiilor publice, prezentat de Asociaţia pentru Guvernare Eficientă şi Responsabilă (AGER) şi Centrul de Investigaţii Jurnalistice, transmite IPN.

Olesea Stamate, una dintre autorii raportului din partea AGER, a mai spus că trebuie modificată hotărârea Guvernului privind actele pe care societatea civilă trebuie să le prezinte ca să participe la procedura de organizare a achiziţiilor publice, să fie simplificat la maximum acest proces.

Potrivit Corneliei Cozonac, preşedinta Centrului de Investigaţii Jurnalistice, cu cât achiziţia este mai mare, cu atât mai multe încălcări sunt depistate. „De regulă, acolo unde se dau bani mari, există interese. De doi ani realizăm investigaţii cum banii din achiziţiile publice ajung în visteriile partidelor politice. Anul acesta nu mai putem face astfel de investigaţii deoarece autorităţile au avut grijă să îngrădească accesul la astfel de informaţii. Se haşurează în declaraţii locul de muncă a persoanelor care donează finanţe partidelor, respectiv nu ne dăm seama unde lucrează donatorii şi nu putem face legătura între achiziţiile publice şi donaţiile către partide”, a menţionat jurnalista.

În perioada mai – septembrie 2016, organizaţiile partenere ale proiectului au monitorizat în total 162 de proceduri de achiziţii publice. Acest număr este mai mic decât cel planificat, motivul de bază este austeritatea bugetară, dar şi îngrădirea accesului la informaţia privind achiziţiile publice de către anumite autorităţi publice.

Din categoria carenţelor legislative se menţionează reglementări ambigue cu privire la accesul la informaţie privind achiziţiile publice; posibilitatea încheierii contractelor pe întregul volum de lucrări/servicii, fără garanţia unei acoperiri financiare.  Autorii au mai descoperit neclarităţi referitoare la anumite prevederi ce ţin de conflictul de interese; atitudine iresponsabilă a grupului de lucru vizavi de documentaţia de achiziţii; dar şi lipsa personalului calificat.

Raportul a fost elaborat în cadrul proiectului „Banii Publici sunt şi Banii Mei!”, desfăşurat cu sprijinul UE.

Geniștii Armatei Naționale au executat în luna iulie 11 misiuni de deminare în mai multe raioane ale țării și au nimicit 13 obiecte explozive. Una dintre intervenții a vizat neutralizarea dronei de tip Gheran-2, depistată în satul Copanca, raionul Căușeni, la aproximativ 30 de metri de o casă de locuit, transmite IPN.

Potrivit Ministerului Apărării, drona ar fi ajuns pe teritoriul Republicii Moldova în urma atacului masiv lansat de Rusia asupra Ucrainei în noaptea de 13 iulie. Geniștii Batalionului Geniu „Codru” au intervenit pentru identificarea și neutralizarea obiectului exploziv.

O altă misiune a avut loc în satul Șerpeni, raionul Anenii Noi, unde un localnic a descoperit muniții în timpul unor lucrări de construcție. În urma verificării terenului, geniștii au identificat și au ridicat 502 cartușe de calibrul 7,92 mm, rămase din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Intervenții similare au fost efectuate și în localități din raioanele Ungheni, Ștefan Vodă, Strășeni, Hâncești și Dubăsari.

Ministerul Apărării reamintește că obiectele explozive descoperite nu trebuie atinse sau mutate. Cetățenii sunt îndemnați să anunțe imediat Serviciul 112 sau autoritățile locale și să evite orice intervenție asupra munițiilor.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Se cer modificări legislative în reglementarea achiziţiilor publice, raport

Parlamentul trebuie să modifice Legea cu privire la achiziţiile publice, în special în ceea ce ţine de conflictul de interese al persoanelor care pregătesc procedurile de achiziţii publice. O astfel de recomandare se conţine în cel de-al treilea raport de monitorizare a achiziţiilor publice, prezentat de Asociaţia pentru Guvernare Eficientă şi Responsabilă (AGER) şi Centrul de Investigaţii Jurnalistice, transmite IPN.

Olesea Stamate, una dintre autorii raportului din partea AGER, a mai spus că trebuie modificată hotărârea Guvernului privind actele pe care societatea civilă trebuie să le prezinte ca să participe la procedura de organizare a achiziţiilor publice, să fie simplificat la maximum acest proces.

Potrivit Corneliei Cozonac, preşedinta Centrului de Investigaţii Jurnalistice, cu cât achiziţia este mai mare, cu atât mai multe încălcări sunt depistate. „De regulă, acolo unde se dau bani mari, există interese. De doi ani realizăm investigaţii cum banii din achiziţiile publice ajung în visteriile partidelor politice. Anul acesta nu mai putem face astfel de investigaţii deoarece autorităţile au avut grijă să îngrădească accesul la astfel de informaţii. Se haşurează în declaraţii locul de muncă a persoanelor care donează finanţe partidelor, respectiv nu ne dăm seama unde lucrează donatorii şi nu putem face legătura între achiziţiile publice şi donaţiile către partide”, a menţionat jurnalista.

În perioada mai – septembrie 2016, organizaţiile partenere ale proiectului au monitorizat în total 162 de proceduri de achiziţii publice. Acest număr este mai mic decât cel planificat, motivul de bază este austeritatea bugetară, dar şi îngrădirea accesului la informaţia privind achiziţiile publice de către anumite autorităţi publice.

Din categoria carenţelor legislative se menţionează reglementări ambigue cu privire la accesul la informaţie privind achiziţiile publice; posibilitatea încheierii contractelor pe întregul volum de lucrări/servicii, fără garanţia unei acoperiri financiare.  Autorii au mai descoperit neclarităţi referitoare la anumite prevederi ce ţin de conflictul de interese; atitudine iresponsabilă a grupului de lucru vizavi de documentaţia de achiziţii; dar şi lipsa personalului calificat.

Raportul a fost elaborat în cadrul proiectului „Banii Publici sunt şi Banii Mei!”, desfăşurat cu sprijinul UE.

Pompierii au intervenit la stingerea a 41 de incendii de vegetație în ultimele 24 de ore. Potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, cele mai mari focare au fost înregistrate în UTA Găgăuzia, raioanele Soroca, Drochia și Ștefan Vodă, transmite IPN.

Cel mai extins incendiu s-a produs în satul Dezghingea, municipiul Comrat, unde flăcările au distrus aproximativ 10 hectare de vegetație uscată. Alte focare de proporții au fost înregistrate în satul Racovăț din raionul Soroca și în satul Antoneuca din raionul Drochia, unde au ars câte aproximativ patru hectare, precum și în satul Talmaza din raionul Ștefan Vodă, unde focul a afectat circa două hectare.

IGSU îndeamnă cetățenii să evite folosirea focului deschis în apropierea terenurilor cu vegetație uscată, a culturilor agricole, pădurilor și plantațiilor forestiere. Părinții sunt rugați să supravegheze copiii și să nu le permită să se joace cu surse de foc. În cazul izbucnirii unui incendiu, oamenii sunt îndemnați să apeleze Serviciul 112 și să comunice cât mai exact locul producerii acestuia.

Până pe 7 august, în toată țara este valabil cod galben de pericol de incendiu. Avertizarea a fost prelungită din cauza temperaturilor ridicate și a deficitului de precipitații.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025