În pofida unor acţiuni pozitive, în anul 2006, jurnaliştii s-au plâns de mai multe ori de acces limitat şi tratament discriminatoriu, în funcţie de cât de comode sunt relatările lor pentru putere, se menţionează într-un raport al Centrului Independent de Jurnalism privind „Libertatea de exprimare şi informare în R. Moldova în anul 2006”. În 2006 legislaţia R. Moldova a devenit accesibilă pe Internet. Ministerul Justiţiei a lansat pagina web www.justice.md, care conţine practic întreaga legislaţie a R. Moldova. Pagina este administrată de Centrul de Informaţii Juridice şi este dotată cu un motor de căutare pentru actele legislative. Totodată, în 2006 a continuat publicarea stenogramelor şedinţelor Parlamentului în Internet. Biroul Permanent al Parlamentului a aprobat un nou regulament de acreditare a jurnaliştilor la lucrările Legislativului, potrivit căruia legitimaţiile de acreditare se vor elibera pentru întreaga perioadă a mandatului Parlamentului, şi nu pentru un singur an, cum se proceda anterior. Au continuat şi transmisiunile în direct ale şedinţelor în plen ale Parlamentului la posturile publice ale Companiei „Teleradio Moldova”, însă fracţiunea comunistă din Legislativ a insistat de mai multe ori pe parcursul anului asupra suspendării acestora. Comuniştii le consideră ineficiente şi pledează pentru crearea unor emisiuni de sinteză la radio şi TV, care ar relata sumar despre activitatea parlamentară. Pe de altă parte, însă, jurnaliştii s-au plâns de mai multe ori de acces limitat şi tratament discriminatoriu, în funcţie de cât de comode sunt relatările lor pentru putere. Astfel, doar unii dintre jurnaliştii acreditaţi la serviciul de presă al preşedintelui R. Moldova (instituţiile de presă oficiale şi pro-prezidenţiale) au fost invitaţi la briefing-ul susţinut de Vladimir Voronin după întrevederea acestuia cu Putin la 8 august 2006. Acelaşi lucru s-a repetat şi după participarea lui Voronin la summit-ul şefilor de stat din CSI. Autorii raportului concluzionează că pe parcursul anului au avut loc multiple presiuni asupra jurnaliştilor. Starea libertăţii de exprimare a degradat drastic în a doua jumătate a anului, când a început implementarea Codului audiovizualului. „Pare evidentă utilizarea acestui act pentru suprimarea vocilor critice ale audiovizualului autohton”, se spune la finele raportului elaborat de CIJ.