● LUNI, 13 iunie
Republica Moldova și statul Qatar au semnat două acorduri bilaterale
Republica Moldova și statul Qatar au semnat două acorduri bilaterale privind abolirea vizelor de scurtă ședere pentru deținătorii pașapoartelor ordinare și acordul cu privire la cooperarea economică și tehnico-științifică în domeniul agriculturii. Documentele au fost semnate la o întrevedere oficială între premierul Natalia Gavrilița și omologul său qatarez, Șeicul Khalid bin Hamad Al-Thani, desfășurată în statul Qatar. Acordurile vor impulsiona contactele economice dintre cele două țări, se menționează într-un comunicat de presă al Guvernului.
Părțile au convenit asupra unei colaborări în domeniul agroalimentar atât prin schimb de experiențe, cât și prin impulsionarea cooperării din sectorul privat. Șefa executivului a subliniat că, în pofida situației regionale generate de războiul ruso-ucrainean, atragerea investițiilor străine directe în economia națională rămâne un obiectiv prioritar, realizarea căruia va asigura stabilitatea și reluarea cursului de dezvoltare în toate domeniile. În cadrul întrevederii a fost abordat un spectru larg de subiecte ce vizează cooperarea Republicii Moldova cu statul Qatar, precum și oportunitățile investiționale din Moldova. S-a discutat despre sectorul energetic din Republica Moldova și modul de cooperare pentru a fortifica securitatea energetică a țării, inclusiv prin crearea unor rezerve strategice, investiții în energia regenerabilă și diversificarea accesului la diverse surse de energie pe termen lung.
Oficial FMI la Chișinău: Demonstrăm suportul puternic pentru Moldova
Fondul Monetar Internațional va continua să sprijine Republica Moldova și poporul ei. Declarația îi aparține directorului general adjunct al FMI, Kenji Okamura, și a fost făcută după întrevederea cu președinta Maia Sandu. Oficialul a spus că a venit la Chișinău pentru a demonstra suportul puternic pentru Moldova în promovarea reformelor, ca țara să poate face față provocărilor. „Este o mare onoare pentru mine să mă întâlnesc cu președintele Republicii Moldova Maia Sandu aici, la Chișinău. Mă bucur mult că mă aflu aici, aceasta fiind prima vizită a conducerii Fondului Monetar Internațional în Republic Moldova în acest secol”, a declarat Kenji Okamura. Oficialul a spus că are două motivații majore, care l-au făcut să vină în Republica Moldova. „În primul rând, pentru a vedea aici pe loc ospitalitatea voastră extraordinară, manifestată față de refugiații ucraineni, în condițiile actuale foarte dificile. În al doilea rând, pentru a demonstra suportul nostru puternic pentru Moldova în promovarea reformelor, ca să puteți face față provocărilor”, a notat oficialul FMI, citat într-un comunicat de presă.
Numărul persoanelor cu mai multe datorii a crescut, Veaceslav Ioniță
Numărul persoanelor care spun că au datorii a scăzut, însă numărul celor care aveau împrumuturi din cel puțin două surse a crescut semnificativ. Persoanele cu împrumuturi din trei surse se află într-o situație periculoasă, menționează economistul Veaceslav Ioniță, expert IDIS „Viitorul”. În luna mai, numărul persoanelor care au spus că au împrumuturi a scăzut, de la 28,9% la 25%. Cei mai mulți au împrumuturi la bănci. Apoi de la instituțiile nebancare, de la rude și prieteni. Cea mai mică este proporția împrumuturilor de la cămătari. Dacă anul trecut moldovenii se împrumutau oficial cu aproape 700 de milioane de lei lunar, în prezent îndatorarea lor crește cu 325 de milioane de lei lunar. Din totalul de 33 de miliarde de lei, volumul creditelor accesate de către moldoveni, 23,8 miliarde de lei sunt din sectorul bancar, iar 9,2 miliarde de lei – din sectorul nebancar. Potrivit lui Veaceslav Ioniță, situația celor care au împrumuturi și nu le pot întoarce s-a înrăutățit. În luna mai, probleme cu întoarcerea împrumuturilor aveau 30,3% dintre contractanți. „Din cauza crizei, asistăm la situația în care oamenii se tem să ia împrumut, iar cei care au împrumuturi, din păcate, au probleme mari la întoarcerea lor”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Scumpirile la carburanți continuă. Benzina va costa mâine 33,77 lei. Motorina – 31,34 lei
Carburanții continuă să se scumpească. Marți, benzina cu cifra octanică 95 va fi mai scumpă cu 22 de bani și va costa 33,77 lei. Motorina va costa 31,34 lei, cu 43 de bani mai mult. Acestea sunt prețurile maximale stabilite de către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică. Potrivit ANRE, din cauza schimbărilor ce au loc pe piața mondială a carburanților, corelarea dintre cotațiile petrolului „Brent” și cotațiile Platts pentru produsele derivate din acesta (benzina și motorina), au devenit tot mai puțin probabile, fiind dictate exclusiv de cererea și oferta dintr-o regiune anumită. Instituția mai menționează că Republica Moldova nu dispune de unități de prelucrare a petrolului – rafinării, prin urmare, utilizarea în analize sau calcule economice a indicației de preț pentru petrolul marca „Brent” este relevantă strict pentru prognozarea unui trend de piață, nu și a calculelor exacte. În acest scop, corectă este utilizarea cotațiilor Platts pentru benzină sau motorină. Reamintim că la data de 27 mai 2022, conform datelor publicate de către ANRE, cotația medie Platts la motorină exprimată în lei a fost în mărime de 17,60 lei/litru, în timp ce la data de 10 iunie 2022 deja 20,62 lei/litru sau cu 17,1 % mai mult. În aceeași perioadă prețul maximal la motorină a crescut de la 27,29 lei/litru, până la 30,91 lei/litru sau cu 13,26%.
Datoriile către Moldovagaz pentru primul trimestru constituie 112 milioane de lei
Valoarea totală datoriilor pentru livrarea gazelor naturale către consumatorii casnici, persoane juridice și organizații bugetare către SA „Moldovagaz” pentru primul trimestru al anului curent este de 112 milioane de lei. Despre aceasta anunță directorul companiei, Vadim Ceban. Pentru a evita deconectările de la gazele naturale, Vadim Ceban îndeamnă consumatorii să achite facturile în timpul prevăzut.
Forța Fermierilor anunță proteste pentru 21 iunie
Asociația obștească Forța Fermierilor va organiza acțiuni de protest la 21 iunie în capitală, cerând actualei conduceri a țării să implementeze măsuri de susținere a producătorilor agricoli. Protestele pot fi evitate dacă până la data anunțată se va înregistra un progres real în negocierile cu autoritățile statale, a anunțat Ion Plămădeală, președinte al Consiliului de Administrare al asociației, fermier din raionul Leova, în cadrul unei conferințe de presă la IPN. Ion Plămădeală a menționat că actuala guvernare a promis în campania electorală mai multe acțiuni de susținere a producătorilor agricoli. „S-a vorbit nu o dată că există resurse financiare pentru restituirea imediată a accizelor la motorină, pentru compensarea parțială a costurilor la fertilizanți și pentru multe alte măsuri de sprijin pentru sectorul agroindustrial, care pot fi implementate în mod urgent. Dar iată că au trecut 11 luni după alegerile parlamentare. Asociația Forța Fermierilor constată, cu mare regret, că asistăm în continuare la o atitudine total neglijentă față de sectorul strategic, care, în principiu, reprezintă aproape jumătate din exportul Republicii Moldova, asigură peste 1/3 din locurile de muncă în domeniul economic, contribuie cu peste 21% la formarea produsului intern brut”, a precizat președinte al Consiliului de Administrare al asociației Forța Fermierilor. „Pe fundalul creșterii vertiginoase a prețurilor la motorină, fertilizanți, pesticide, semințe, precum și probleme cu depozitarea și comercializarea produselor agricole, în condițiile monopolizării piețelor respective, am avut mai multe întâlniri cu ministrul agriculturii și industriei alimentare, președintele comisiei parlamentare de profil și alți factori de decizie. Am prezentat conceptul nostru privind mecanismul de restituire a accizelor în valoare deplină la motorină și compensarea parțială a costurilor fertilizanților, inclusiv pentru fermieri, cu excepția agroholdingurilor”, a specificat Ion Plămădeală.
Forța Fermierilor cere măsuri de susținere a agricultorilor
Asociația Obștească „Forța Fermierilor” cere conducerii Republicii Moldova să restituie fermierilor accizele în sumă deplină la toată motorina procurată de agricultori în anul 2022, cu debirocratizarea mecanismului de rambursare, compensarea parțială a costurilor motorinei, fertilizanților, pesticidelor, în contextul în care aceste produse s-au scumpit în ultimele 6 luni. Într-o conferință de presă de la IPN, Alexandru Slusari, director executiv al asociației obștești Forța Fermierilor, a menționat că acțiunea de protest anunțată de asociație pentru 21 iunie este un eveniment cu motivație strict economică. Prețurile la motorină s-au majorat de trei ori, la pesticide și fertilizanți – de patru ori, iar prețurile la piese de schimb au crescut de 2 ori. Alexandru Slusari a îndemnat reprezentanții partidelor să nu politizeze protestul fermierilor din 21 iunie, care va avea loc în capitală. Orice încercare a partidelor care vor avea intenții meschine va fi curmată de agricultorii protestatari, a adăugat directorul executiv al asociației.
● MARȚI, 14 iunie
Andrei Spînu: Scenariul optimist pentru Republica Moldova este să menținem actualul contract cu Gazprom
Războiul din Ucraina menține în ceață relațiile Republicii Moldova cu Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu spune că la ultimele trei scrisori expediate de către autoritățile de la Chișinău concernului rus, nu a existat niciun răspuns. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale spune că scenariul optimist pentru noi este să menținem actualul contract cu Rusia, iar cea mai sumbră situație ar fi dacă Republica Moldova ar fi nevoită să procure gaze naturale de pe piața internațională. Vicepremierul Andrei Spînu spune că deși tarifele la gazele naturale sunt foarte mari, actualul contract cu Gazprom este cea mai avantajoasă soluție. Andrei Spînu menționează că, în prezent, au loc discuții cu oficialii azeri, astfel încât să fie creată posibilitatea de a procura gaze naturale din Azerbaidjan. „La gaz avem cea mai bună ofertă care este acum pe piață. Chiar dacă înțelegem că este un preț mare pentru mulți cetățeni. Suntem în situația în care prețul la gaz pe timp de vară este mai mare decât a fost uneori iarna. Republica Moldova are șanse reale să cumpere gaze naturale din Azerbaidjan. Avem, în sfârșit, diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz. Nu vreau să dau un termen, dar garantez că în următorii ani Republica Moldova va avea surse diversificate de gaz”, a spus Andrei Spînu în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.
FMI apreciază acțiunile ferme ale Guvernului de la Chișinău pe fondul circumstanțelor dificile
Directorul general adjunct al Fondului Monetar Internațional, Kenji Okamura, și-a exprimat înalta apreciere a acțiunilor ferme ale Guvernului de la Chișinău în ceea ce privește politica bugetară și cea monetară pe fondul circumstanțelor dificile legate de război și inflația din țară. După întrevederea cu premierul Natalia Gavrilița, oficialul a spus că subvențiile pentru resursele energetice și majorările de pensii implementate de executiv au fost benefice pentru sprijinirea celor mai vulnerabili. De asemenea, a remarcat și angajamentul ferm al Guvernului în ceea ce ține de implementarea reformelor reforme legate de guvernanță. Într-un briefing de presă, Kenji Okamura a menționat că este onorat de prima sa vizită în Republica Moldova, țară cu care FMI are o istorie bogată și de lungă durată. „Astăzi aș vrea să aduc un omagiu eroismului Moldovei și poporului ei. Pentru că jucați un rol istoric, dând exemplu altora și deschizând larg ușile caselor și inimile dumneavoastră pentru refugiații ucraineni, deși vă confruntați cu provocări enorme. Moldova merită un sprijin puternic din partea comunității internaționale. Noi, cei de la Fondul Monetar Internațional, suntem mândri să fim alături de Moldova, să sprijinim eforturile guvernului și să aprofundăm în continuare cooperarea noastră excelentă.”, a precizat oficialul. Potrivit lui, pe 11 mai, consiliul de directori executivi ai FMI a aprobat acordarea asistenței financiare suplimentare pentru Republica Moldova, astfel încât țara să poată face față provocărilor legate de războiul din Ucraina, să încurajeze acordarea finanțării suplimentare din surse externe, dar și să acorde sprijinul necesar celor mai vulnerabile pături al populației. „Acesta este obiectivul FMI – de a ajuta statele membre și oamenii afectați. Lucrăm zi și noapte pentru a ajuta cât putem, de dragul Moldovei și a tuturor statelor membre ale FMI”, a declarat Kenji Okamura.
● MIERCURI, 15 iunie
Experți: Regiunea transnistreană este un instrument important de negociere cu Gazprom
Punctul slab al Kremlinului este că nu poate asigura regiunea transnistreană cu gaze naturale decât prin intermediul părții drepte a Nistrului. Această situație poate fi folosită în avantajul Republicii Moldova în timpul negocierilor cu Gazprom. Este opinia experților în domeniul energetic, potrivit cărora rezilierea contractului cu concernul rus va lăsa regiunea separatistă transnistreană fără surse de supraviețuire. Experții în domeniul energetic spun că o eventuală reziliere a contractului de livrare a gazului dintre Gazprom și Moldovagaz nu este în avantajul Moscovei. Lipsa gazului rusesc va lăsa regiunea transnistreană fără surse de venit, iar situația poate fi folosită de autoritățile de la Chișinău drept o pârghie importantă în negocierile cu Rusia. „Kremlinul are nevoie să continue livrarea gazelor naturale în regiunea transnistreană. Pentru că regimul de la Tiraspol primind gaz gratuit, îl revinde la tarife simbolice ca să poată colecta măcar ceva. Există doi mari cumpărători – Centrala Termoenergetică Moldovenească, ea produce energie și o vinde în afara regiunii la preț de piață și Uzina Metalurgică de la Râbnița, care produce metal și-l vinde la preț de piață. Banii generați astfel ajung direct în bugetul regimului separatist. În 2019, 50% din bugetul regiunii separatiste a fost asigurat din contul revânzării gazului primit pe datorie. În plus, populația plătește pentru servicii comunale prețuri derizorii. Toată economia acestei regiuni supraviețuiește datorită faptului că Gazprom le dă gaz gratuit. Partea slabă a Kremlinului este că acest gaz ajunge în baza contractului semnat cu Moldovagaz. Dacă Chișinăul reziliază contractul, Transnistria rămâne fără gaz. Și acesta este unul din instrumentele noastre de negociere cu Moscova”, a spus expertul în domeniul energetic, Sergiu Tofilat, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.
Oleg Tofilat: Prețul biletelor la călătoria cu trenul s-ar putea majora, însă neesențial
Prețul biletelor la călătoria cu trenul s-ar putea majora, însă neesențial. O spune șeful Căii Ferate a Moldovei, Oleg Tofilat. Directorul CFM menționează că transportul de pasageri nu este componentă care asigură funcționalitatea Căii Ferate, iar din acest motiv conducerea instituției nu mizează foarte mult de majorarea costului biletelor. Oleg Tofilat spune că, în prezent, se pune accent pe majorarea fluxurilor de transport de mărfuri. Potrivit directorului CFM, majorarea costului biletelor la călătoria cu trenul nu este o prioritate acum. Oleg Tofilat spune că eforturile conducerii întreprinderii se axează pe popularizarea acestui mijloc de transport în rândul cetățenilor și pe majorarea capacităților de transport de mărfuri, proces care aduce CFM venituri mult mai mari decât transportul de pasageri. „Posibil că vom veni cu ajustări la costul biletelor, dar nu va fi ceva spectaculos. Pentru că, în prezent, suntem interesați de mărirea numărului de pasageri, numărului de bilete vândute, decât de a modifica prețul. Transportul de călători constituie 1% din veniturile Căii Ferate. Modificarea prețului biletelor este un proces anevoios, iar efectul este minim. Costul biletelor contează foarte puțin în economia Căii Ferate. Trebuie să ne concentrăm pe mărirea fluxului transportului de marfă, extinderea coridoarelor de tranzit, priorități care aduc sute de milioane de lei pe an”, a spus Oleg Tofilat în cadrul emisiunii „Freedom cu Dorin Galben” de la TV8.
FMI: Războiul din Ucraina a dus la creșterea necesității de finanțare externă a Moldovei
Impactul războiului din Ucraina și al sancțiunilor internaționale impuse Federației Ruse și Belarusului, inclusiv perturbarea comerțului, majorarea și volatilizarea prețurilor la resursele energetice și afluxul continuu al unui număr mare de refugiați, au afectat semnificativ Republica Moldova și au dus la creșterea necesității de finanțare externă. O declarație în acest sens a fost făcută de către directorul general adjunct al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kenji Okamura, la încheierea vizitei sale în Moldova, transmite IPN cu referire la un comunicat de presă al Oficiului Reprezentantului permanent al FMI în Moldova. Oficialul a menționat că discuțiile cu refugiații din Ucraina pe parcursul vizitei în Moldova l-au ajutat să înțeleagă mai bine situația dificilă în care se află. „Am vizitat mai multe regiuni ale țării și peste tot am remarcat generozitatea poporului Moldovei, căldura și ospitalitatea manifestate față de refugiați, o atitudine ce merită toate laudele. Fac un apel către comunitatea internațională ca să susțină în continuare abordarea integrativă a Moldovei față de refugiați și eforturile țării de a avansa pe calea reformelor, în timp ce se confruntă cu o serie de crize”, a declarat reprezentantul FMI. Kenji Okamura a subliniat prudența politicii bugetar-fiscale și monetare și reacția rapidă a autorităților moldovenești la efectele negative cauzate de războiul din Ucraina și creșterea inflației. Oficialul a punctat că „în discuțiile cu autoritățile, el a salutat fermitatea cu care și-au asumat sarcina de realizare a agendei de reforme ambițioase în domeniul guvernanței, precum și măsurile întreprinse într-o manieră transparentă pentru a face față crizei din domeniul energetic. Aceste reforme sunt esențiale pentru a crea condiții favorabile pentru o creștere economică incluzivă și durabilă”, a afirmat directorul adjunct.
O misiune a FMI efectuează o vizită de lucru la Chișinău
O misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Ruben Atoyan, se va afla în perioada 15-21 iunie la Chișinău. Pe parcursul vizitei, misiunea va actualiza informația cu privire la situația macroeconomică și va discuta politica bugetar-fiscală, politica monetară și alte politici relevante în contextul programului existent susținut de FMI prin mecanismele de finanțare ECF (Mecanismul extins de creditare) și EFF (Mecanismul de finanțare extinsă), se arată într-un comunicat de presă al Oficiului Reprezentantului permanent al FMI în Moldova. Vizita de lucru, în afara ciclului standard de evaluări de program, face parte din practica uzuală a FMI, când este vorba de țările cu programe susținute de FMI. Recent, directorul general adjunct al Fondului Monetar Internațional a încheiat vizita sa în Moldova. Reprezentantul FMI s-a întâlnit cu conducerea Republicii Moldova și s-a deplasat în teritoriu pentru a aprecia situația actuală și provocările existente în țară.
Alertă cu bombă la Curtea de Apel Chișinău
Angajații Curții de Apel Chișinău și vizitatorii instituției au fost astăzi evacuați după ce o persoană a sunat la poliție și a spus că în clădire este amplasat un obiect explozibil. Direcția de poliție a capitalei precizează că Inspectoratul de Poliție Botanica a fost sesizat prin intermediul serviciului unic 112 despre alerta cu bombă. Apelul a fost efectuat de către un bărbat. La fața locului s-au deplasat toate serviciile specializate. Forțele de ordine au încercuit zona și evacuat toți angajații și cetățenii care se aflau în incinta clădirii. Alerta cu bombă de la Curtea de Apel vine după ce, două zile la rând, au fost anunțate alerte false la SA „Moldtelecom”. Oamenii legii au identificat autorul, care s-a dovedit a fi un tânăr de 20 de ani din Orhei.
Restricții în activitatea organizațiilor de creditare nebancare
Persoanele care în trecut au fost administratori sau deținători ai organizațiilor de creditare nebancare (OCN), radiate din Registru, nu vor avea dreptul să dețină aceste funcții în astfel de organizații noi. Guvernul a susținut inițiativa legislativă de modificare a cadrului de reglementare a organizațiilor de creditare nebancare. Față de membrul organului executiv sau conducătorul sucursalei sau oficiului secundar va fi inclus un nou criteriu de calificare, cel al reputației, care se referă la bună credință, integritate și profesionalism. OCN-urile, pe lângă dreptul de a constitui sucursale sau oficii secundare care se notifică Comisiei Naționale a Pieței Financiare vor avea dreptul și de a lichida sucursalele. De asemenea, autoritatea de supraveghere, CNPF, va putea suspenda pentru o perioadă de până la doi ani activitatea OCN-ului. Pe perioada suspendării, organizația rămâne subiect al legii obligat să se conformeze cerințelor, iar autoritatea de supraveghere va înregistra reluarea activității după ce acesta înlătura încălcările pentru care i-a fost suspendată activitatea. La fel, s-a aprobat modificarea articolului ce vizează auditul obligatoriu. Astfel, situațiile financiare individuale ale OCN-ului vor putea fi auditate și în alte scopuri decât cele stabilite de legislație. Acesta va putea fi desfășurat separat sau concomitent cu auditul situațiilor financiare, de aceeași sau de o altă entitate de audit. De asemenea, OCN-urile vor fi obligate să prezinte CNPF raportul auditorului privind situațiile financiare anuale.
Guvernul susține interzicerea băuturilor alcoolice energizante
Cabinetul de miniștri susține proiectul care vine să interzică fabricarea și circulația băuturilor alcoolice energizante. Avizul a fost votat la ședința de miercuri. Finalitatea urmărită prin amendarea legii este de a reduce consumul de băuturi alcoolice energizante prin interzicerea fabricării și comercializării acestei categorii de băuturi. Autorii inițiativei sunt deputații Partidului Acțiune și Solidaritate. Potrivit lor, consumul acestui tip de băuturi crește. Dacă în 2020 au fost consumate 200 de tone de astfel de băuturi, cantitatea consumată anul trecut s-a triplat, ajungând la 600 de tone.
Moldova va primi 15 milioane de euro de la Agenția Franceză pentru Dezvoltare
Agenția Franceză pentru Dezvoltare va acorda Republicii Moldova 15 milioane de euro. Cabinetul de miniștri a aprobat astăzi semnarea unui contract de credit care presupune acordarea asistenței financiare pentru acoperirea deficitului bugetar al Republicii Moldova.
Împrumutul de 15 milioane de euro se acordă la o rată fixă a dobânzii de 1,38% anual, cu maturitatea de 15 ani și o perioadă de grație de cinci ani. Banii vor fi debursați într-o singură tranșă, dar nu mai târziu de 30 noiembrie 2022. Rambursarea împrumutului urmează a fi efectuată semi-anual în 20 de tranșe egale. Resursele financiare vor fi utilizate pentru finanțarea necesităților bugetului de stat, inclusiv pentru servicii de sănătate, educație sau transferuri sociale.
● JOI, 16 iunie
Agricultorii bulgari, alertați de concurența producției moldovenești
„Piața fructelor și legumelor din Bulgaria poate fi inundată de producția moldovenească”, titrează presa locală, citată de IPN. Se afirmă că agricultorii bulgari sunt amenințați de un nou concurent străin pe piață, care se va alătura turcilor, macedonenilor, grecilor, albanezilor și producătorilor din alte state. Îngrijorarea este generată de faptul că recent Comisia Europeană a propus o modificare regulatorie pentru „a facilita temporar accesul pe piață comunitară pentru șapte produse din fosta republică sovietică” care sunt încă supuse cotelor tarifare în UE. Este vorba despre prune, struguri de masă, mere, roșii, usturoi, cireșe și suc de struguri. Propunerea urmează să fie examinată și aprobată de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene. Reglementarea sporește cu mult cantitatea produselor, care pe o perioadă de un an pot fi importate fără taxe vamale din Moldova în UE. Se estimează că fără taxe vamale se va importa un volum în valoare de 55 de milioane de euro, inclusiv prune de aproximativ 10 milioane de euro și struguri de masă de 27 de milioane de euro.
● VINERI, 17 iunie
Maia Sandu: Inflația este foarte mare, iar soluția este să majorăm veniturile cetățenilor
Soluția pentru a face față inflației record care se înregistrează în Republica Moldova este majorarea veniturilor cetățenilor. O spune președintele Maia Sandu. Potrivit șefului statului, Republica Moldova nu poate influența prețul la resursele energetice care conduc, inevitabil, la majorarea prețurilor la produse și servicii. Maia Sandu spune că Guvernul deja pregătește un program de compensații pentru perioada rece a anului, care va fi destinat persoanelor cu venituri mici. Președintele Maia Sandu spune că dependența totală a Republicii Moldova de resursele energetice de import determină rata mare a inflației. Șeful statului spune că nu există premise care ar atesta o scădere a prețurilor pe piața internațională, în condițiile prelungirii războiului din Ucraina. „Creșterea prețurilor la resursele energetice este un lucru pe care nu-l putem controla. Prețurile la gazele naturale continuă că crească. În ultimele zile s-a înregistrat iar o creștere pe piață. Și asta automat intră în formula de calcul și crește prețul de achiziție pentru Republica Moldova. Din cauza războiului nu sunt semne bune care ne-ar conduce la concluzia că, în curând, prețurile ar putea reveni la normal. Noi suntem foarte dependenți energetic, foarte nepregătiți pentru că în 30 de ani nu s-a lucrat pe domeniul securității energetice”, a spus Maia Sandu în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.
ANRE a confirmat statutul de producător pentru 25 de centrale fotovoltaice
25 de producători ce dețin sau urmează să dețină centralele electrice ce utilizează tehnologia fotovoltaică au primit statutul de producător eligibil din partea Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică. Cele 25 de centrale electrice au o capacitate sumară de 18,45 MW. Depunerea cererilor pentru acest tip de tehnologie a început pe 15 aprilie 2022. Cel mai mare interes a fost din partea businessului autohton. Până în prezent au fost depuse peste 170 de solicitări de confirmare a statutului de producător eligibil, cu o capacitate sumară solicitată de peste 120 MW. Astăzi ANRE a examinat primele 26 de cereri, înregistrate conform principiului primul venit-primul servit, iar 25 au fost aprobate. Examinarea celorlalte cereri va avea loc la una din ședințele ulterioare, în funcție de cotele disponibile și alocate de către Guvern. Deciziile ANRE intră în vigoare după achitarea garanțiilor de bună execuție, în termen de 15 zile din momentul adoptării deciziei. În cazul în care aceste garanții nu vor fi depuse, deciziile de acordare a statutului de producător eligibil vor fi anulate.
