Ziua limbii române va fi sărbătorită ca a treia zi de hram, după 24 august şi Ziua Republicii

Redenumirea Zilei Indpendenţei în Ziua Republicii şi neonorarea, pe parcursul a 5 ani, a sărbătorii Ziua limbii române este o încercare a guvernării comuniste de a scoate din conştiinţa băştinaşilor ideile românismului, a independenţei, de a anihila importanţa sărbătorilor naţionale, consideră [publicistul Constantin Tănase]. Potrivit lui Tănase, în acest an accentul principal se pune pe sărbătorirea zilei de 24 august, pentru care se cheltuiesc milioane de lei, după care va fi marcată ziua de 27 august, iar Ziua limbii române, fiind a treia, are şi soarta celei de a treia zile de hram. Referindu-se la faptul că nici una din acivităţile cultural-artistice dedicate sărbătorii nu se va desfăşura în inima capitalei, Constantin Tănase a declarat că actuala conducere comunistă a fost permanent deranjată de faptul că PMAN a fost şi rămâne un simbol al luptei pentru renaşterea naţională şi că este marcată de încărcătura simbolurilor evenimentelor din 1989 şi 1991. În viziunea lui Tănase, pentru a atinge acest scop comuniştii au utilizat festivalurile vinului şi ale berii în calitate de instrument de diminuare a valorii PMAN. Preşedintele Uniunii Scriitorilor, [academicianul Mihai Cimpoi], spune că în PMAN nu se vor desfăşura acţiunile consacrate Zilei limbii române la indicaţia directă a lui Vladimir Voronin. Iniţial exista un program comun al Uniunii Scriitorilor şi Departamentului municipal al Culturii, care prevedea, ca şi în toţi anii, un amplu program de cinstire a limbii în PMAN, unde s-a produs proclamarea limbii române ca limbă de stat. Ulterior, însă, toate acţiunile au fost repartizate pe alte platouri - Grădina publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt”, Scuarul Operei Naţionale şi Teatrul Verde din Valea Morilor. „Această modificare este o sfidare a adevărului, a bunului simţ, iar cele două sărbători naţionale nu mai au valoare – una este anihilată, cealaltă – redenumită”, a spus sursa citată. Mihai Cimpoi afirmă că ceea ce se întâmplă cu sărbătorile naţionale în anii guvernării comuniste este atitudinea statului faţă de limbă, istorie şi cultură. „Se şterge cu buretele ceea ce s-a produs în anii 1989 şi 1991 pentru a continua procesul de ştirbire a identităţii naţionale”, a mai spus Mihai Cimpoi. [Deputatul Dumitru Braghiş, lider al partidului Democraţiei Sociale] crede că şi de această dată comuniştii au demonstrat o atitudine ostilă faţă de sărbătorile naţionale. „Dacă avem sărbători naţionale, avem obligaţia să le onorăm, nu să le anihilăm importanţa”, a spus Dumitru Braghiş. „A fugi din Chişinău şi din ţară de Ziua limbii române este o ruşine pentru demnitarii de orice rang”, a spus reporterului Info-Prim Neo, [deputatul fracţiunii parlamentare „Alianţa Moldova Noastră”, Leonid Bujor]. Potrivit lui Bujor, neadmiterea activităţilor consacrate cinstirii evenimentului de la 1989 al revenirii limbii române în calitate de limbă de stat este o încercare de a ignora toate realizările poporului şi a demonstra acestuia că el nu înseamnă nimic. „Cred că în ciuda faptului că în PMAN nu sunt programate acţiuni concrete, lumea se va aduna aici pentru a se bucura de evenimentul de la 31 august 1989 şi acesta va fi un semn pentru autorităţile comuniste de a reveni la valorile naţionale”, a mai spus Leonid Bujor, sigur de faptul că se va afla în PMAN de Ziua limbii române. [Preşedintele Partidului Popular Creştin-Democrat, Iurie Roşca], nu a dorit să discute cu reporterul Info-Prim Neo, iar [preşedintele fracţiunii parlamentare PPCD, Vlad Cubreacov], a sugerat agenţiei Info-Prim Neo să se afle la 31 august în PMAN pentru a da celorlalţi un exemplu. La întrebarea unde se va afla el în această zi, Cubreacov a răspuns „Voi fi într-o localitate şi voi cinsti limba cu ţăranii mei”. [Consilierul municipal, Oleg Cernei], afirmă că Ziua limbii este o sărbătoare naţională şi are tot dreptul să fie sărbătorită în PMAN, conform dispoziţiei primarului interimar privind limitarea acţiunilor în PMAN. Cernei susţine că există o dispoziţie a Guvernului prin care toţi conducătorii localităţilor au fost atenţionaţi să nu organizeze, din numele Guvernului, acţiuni dedicate sărbătorii de la 31 august. Doar cei care vor dori să sărbătorească au dreptul să o facă, în acest fel vor fi verificaţi oamenii, spune consilierul municipal. Mai mult, Cernei susţine că guvernanţii intenţionează, de la anul viitor, să suspende sărbătoarea limbii române. Solicitat de Info-Prim Neo, [secretarul Consliului municipal, Vladimir Şarban], a declarat că problema sărbătoririi limbii române, are două aspecte. Prin nepermiterea sărbătoririi Zilei limbii române în PMAN, unde se petrec festivaluri ale vinului şi berii, evoluează unele formaţii artistice reprobabile, este o insultă adusă limbii române, decretată nu de acei care o interzic azi, dar şi vorbitorilor de limbă română, istoriei, neamului. „Nu m-ar deranja mult acest fapt, dacă alte activităţi ce ţin de educarea lingvistică a poporului, propagarea graiului nostru frumos, s-ar face zilnic cu suportul financiar, metodic al statului”, spune Vladimir Şarban. Pe de altă parte, sunt fostele librăriii în care sunt amplasate baruri, număr minim de cititori în puţinele biblioteci rămase la ţară, iar în librăriile din capitală se întreabă mai mult altă literatură, decât un manual de limbă română. „Nu putem admite ca sărbătoarea de 31 august să fie transformată într-un 8 martie, când oferi o floare şi un sărut ca apoi să stai liniştit, cu conştiinţa împăcată, un an, până la următorul 8 martie...”, a mai spus Vladimir Şarban. Solicitată de Info-Prim Neo, [liderul fracţiunii comuniste din Consiliul municipal, Svetlana Popa], a declarat că se află în concediu şi nu va vorbi. Telefoanele mobile ale mai multor deputaţi şi consilieri ai Partidului Comuniştilor din Moldova, inclusiv al [preşedintelui fracţiunii parlamentare pentru cultură, educaţie şi mass-media Victor Stepaniuc], au fost zilele acestea închise.