 |
|
| Dionis Cenuşa | |
Ziua Europei este celebrată în statele membre ale UE, dar şi mai mult la Bruxelles, pe data de 9 Mai. Această zi reprezintă punctul de pornire pentru pacea, unitatea şi solidaritatea din Europa postbelică, asigurate prin iniţierea proiectului european, soldat în cele de urmă cu crearea Uniunii Europene. Semnificaţia europeană a zilei de 9 mai este necunoscută de către muţi moldoveni, care o interpretează prin prisma istoriei sovietice.
Populismul anti-UE şi numeroasele crize prin care trece UE testează trăinicia proiectului european. În acest context nefavorabil, mulţi cetăţeni europeni par să se înstrăineze de ideea europeană. Dezinformarea lansată de forţele extremiste, acompaniată de propaganda anti-UE dirijată de Rusia, urmăresc certarea guvernelor şi cetăţenilor europeni cu instituţiile UE. Acest fapt creează victime colaterale în vecinătatea UE, unde ideea europeană este extrem de vulnerabilă, inclusiv din cauza competiţiei strânse cu proiectele geopolitice ruseşti.
Aceste aspecte se reflectă de asemenea asupra zilei de 9 mai, când Europa celebrează Ziua Europei, iar în Moldova se oscilează între Ziua Victoriei şi Ziua Europei. Circumstanţele din acest an au făcut posibilă eliminarea divergenţelor în jurul acestei zile. Astfel, în 2016, 9 mai este dedicat oficial Zilei Victoriei, iar Ziua Europei fiind celebrată pe 14 mai.
Ziua Europei în UE
Europa anului 2016 este caracterizată prin crize vechi încă nedepăşite (criza economică şi financiară) şi altele mai recente (criza refugiaţilor). Adiţional, UE trece prin multiplicarea fără precedent a forţelor anti-europene în interiorul şi exteriorul UE. Or, europenii oferă tot mai multă putere politică partidelor eurosceptice şi naţionaliste, inclusiv de extremă dreaptă: Germania (“Alternativa pentru Germania”), Franţa (Frontul Popular în frunte cu Marine Le Pen), în Austria (Partidul Libertăţii - FPO), Olanda (Partidul Libertăţii - PVV) etc. Presiunile exercitate asupra proiectului european şi poziţiile slăbite ale euro-optimiştilor se răsfrâng, în mod iminent asupra ataşamentului cetăţenilor europeni faţă de Ziua Europei.
Vorbim despre tot mai multe simptome ale unei crize a ideiii europene în cadrul mai multor state UE (Franţa, Marea Britanie, Olanda, Austria, Suedia, Germania etc.). Fără o legitimitate largă în rândul cetăţenilor europeni, ideea la fel ca şi proiectul european sunt în pericol. De aceea, este necesară reconectarea cetăţenilor europeni cu UE şi o relansare a mişcării pan-europene. Totodată, Ziua Europei trebuie să redevină sărbătoare îmbrăţişată de majoritatea europenilor, atât la nivel de guverne, cât şi de cetăţeni. În caz contrar, există puţine posibilităţi ca Ziua Europei să ocupe un loc important în calendarul cetăţenilor din vecinătatea UE, în particular în ţările Parteneriatului Estic.
Ziua Victoriei sau/şi Ziua Europei
În 2016, pentru prima dată după mai mulţi ani, celebrarea Zilei Europei la Chişinău nu mai este mărul discordiei între forţele pro-europene şi cele pro-ruse. Astfel, mutarea celebrărilor dedicate Zilei Europei de pe 9 mai pe 14 mai duce la dispariţia situaţiei de dilemă în care mulţi moldoveni erau forţaţi să aleagă între Ziua Victoriei şi Ziua Europei. Aceasta permite extinderea celebrărilor Zilei Europei asupra vorbitorilor de limbă rusă şi altor categorii de cetăţeni care simt afilieri puternice cu sărbătorile sovietice.
Mesajele de felicitare cu ocazia Zilei Europei şi Zilei Victoriei, ambele transmise de către preşedintele ţării, Nicolae Timofti, pe data de 6 mai, dă dovadă de anumit pragmatism din partea autorităţilor. La fel, Ministerul de Externe şi Integrării Europene a confirmat că Ziua Europei va fi celebrată pe 14 mai. Reprezentanţii primăriei Chişinăului au motivat necesitatea amânării Zilei Europei pentru că ar coincide cu sărbătorile religioase (Paştele Blajinilor).
În orice caz, mutarea celebrărilor dedicate Zilei Europei de pe 9 mai pe 14 mai nu anulează importanţa Declaraţiei lui Schuman din 1950, care a stat la baza proiectului european. Fiecare cetăţean poate alege benevol ce anume să celebreze pe 9 mai. Mai mult ca atât, nimeni nu împiedică organizarea unor evenimente dedicate Zilei Europei pe 9 mai. Mese rotunde, emisiuni televizate şi alte activităţi de informare pot fi organizate în paralel cu festivităţile legate de Ziua Victoriei.
Totodată, faptul că 14 mai coincide cu finala concursului european Eurovision favorizează la fel promovarea mai eficientă a Zilei Europei. Or, pentru a familiariza şi a înrădăcina această zi în conştiinţa moldovenilor, sunt necesare asocieri pozitive, iar orice situaţii de dilemă trebuie excluse.
În loc de concluzie...
Ziua Europei trebuie să recapete vizibilitate şi importanţă în capitalele europene, unde forţele anti-UE continuă să-şi sporească influenţa politică, iar tot mai mulţi cetăţeni sunt convertiţi la euroscepticism. Este datoria instituţiilor UE şi a forţelor pan-europene să reînnoiască ideea europeană, asigurând durabilitate proiectului european. Acţiuni concrete şi urgente pentru revigorarea euro-optimismului sunt imperative. Doar dacă europenii vor începe să creadă în propriul proiect şi să celebreze cu adevărat Ziua Europei, ideea europeană va putea prinde rădăcini mai uşor în vecinătatea UE, în particular în ţările Parteneriatului Estic.
Scoaterea Zilei Europei din captivitatea disputelor geopolitice şi a politizării artificiale, prin mutarea celebrărilor de pe 9 mai pe 14 mai, creează perspective pozitive pentru promotorii integrării europene. Ziua Europei trebuie să cucerească cetăţenii moldoveni prin asocieri pozitive şi nu prin politizare sau contrapunere cu altceva. Deocamdată, pe 9 mai se celebrează Ziua Victoriei, fapt susţinut puternic de partidele politice ce reprezintă practic jumătate din alegătorii moldoveni.
Atunci când majoritatea absolută a forţelor politice din ţară va fi pătrunsă profund de ideea europeană, Ziua Europei va căpătă legitimitatea necesară pentru a putea fi celebrată fără vreo împotrivire pe 9 mai. Până atunci, Ziua Europei poate fi marcată şi promovată de fiecare cetăţean interesat, în mod benevol, pe 9 mai sau pe altă dată, indiferent de preferinţele (geo)politice ale majorităţii.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.