Chiar dacă a obținut unele succes la capitolul protecția mediului și promovarea economiei verzi în ultimii ani, Republica Moldova mai are de lucru pentru îmbunătățirea componentelor de mediu. Este vorba despre promovarea, în continuare, a dezvoltării economice verzi, reducerea emisiilor, reciclarea deșeurilor și nu numai. Subiectul a fost discutat la masa rotundă cu genericul: „Zero poluare pentru oameni mai sănătoși și o planetă mai sănătoasă”, organizat în contextul Săptămânii Verzi Europene, transmite IPN.
Potrivit ministrului agriculturii, dezvoltării regionale și mediului, Ion Perju, în ultimii ani, politicile conexe protecției mediului sunt o prioritate pe agenda Guvernului, iar activitățile instituțiilor statului și a organizațiilor de profil în comun cu partenerii externi de dezvoltare au fost orientate atât spre realizarea măsurilor de protecție a mediului, implementarea angajamentelor asumate în cadrul Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și UE, precum și a prevederilor stipulate în Strategia de mediu pentru 2014-2023, dar și Strategiile sectoriale din domeniul protecției mediului.
Potrivit lui, Moldova intenționează să promoveze în continuare dezvoltarea economică verde. Ministerul consideră oportun continuarea armonizării legislației UE privind mediul înconjurător, în special gestionarea deșeurilor, tratarea apelor uzate, a substanțelor chimice, protecția naturii și îmbunătățirea calității aerului. De asemenea, e nevoie de dezvoltarea cadrului normativ privind emisiile industriale, a programului de gestionare a deșeurilor și a planului de acțiuni.
Daniela Cujbă, secretar de stat la ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, este de părere că, prin implicarea în acest an în cadrul Săptămânii Verzi Europene, MAEIE și-a propus, împreună cu partenerii să realizeze activități de informare a societății despre importanța consumului rațional de resurse naturale, despre importanța reciclării și valorificării deșeurilor, despre contribuția fiecărei persoane care, prin implicarea sa zilnică poate aduce realizării acestor obiective. În opinia sa, Acordul de Asociere are un rol temeinic în realizarea obiectivelor naționale ce țin de sectorul mediului și schimbările climatice. E nevoie de o abordare comună bazată pe coerență. Ea spune că, cooperarea în 2021 în cadrul Parteneriatului Estic trebuie să capete noi dimensiuni care să reflecte ambiția UE și a partenerilor în atingerea neutralități climatice și a integrării aspectelor de mediu în toate sectoarele.
Christian Ballaro, manager de programe pentru energie, schimbări climatice, coordonare și dezvoltare regională din cadrul Delegației UE în Moldova, a declarat că, „zero poluare pentru oameni mai sănătoși și o planetă mai sănătoasă” este o prioritate majoră în toată lumea, deoarece toți au realizat că viitorul planetei depinde de deciziile pe care le aprobă. Schimbările climaterice și pierderile din punct de vedere al mediului se produc cu viteză și se amplifică una pe alta, de aceea necesitatea de a acționa nu a fost niciodată mai clară. UE a preluat rolul de lider în lupta globală împotriva schimbărilor climaterice în cadrul Pactului Verde European, care este o foaie de parcurs care vrea să facă Europa un continent curat până în 2050. Pentru atingerea acestui obiectiv va fi nevoie de implicare și responsabilizare din partea tuturor.
Virginijus Sinkevičius, comisarul european pentru mediu, oceane și pescuit, consideră că Moldova este un partener cheie pentru UE în cadrul Parteneriatului Estic pentru că a demonstrat dorința de a se apropia de UE și face eforturi pentru a implementa Acordul de Asociere. Speră că Moldova susține ambițiile UE în ceea ce privește Pactul Verde European privind protecția naturii, reducerea poluării. În opinia sa, trebuie intensificată cooperarea pe segmente precum gestionarea apelor și a deșeurilor, reducerea poluării, protecția naturii, astfel se poate trece la o economie circulară mai pură.
Marina Lungu, din cadrul Agenției de Mediu, a declarat că circa 70% din râurile din Moldova sunt „foarte poluate”. Restul se încadrează în categoria „moderat poluate”. Aproape jumătate din râurile monitorizate înregistrează concentrații mari sau foarte mari de amoniu, majoritatea fiind parte a bazinului râului Nistru. Cele mai puțin poluate râuri sunt cele din bazinul Prutului.
