Republica Moldova a beneficiat de un șir de beneficii în cei zece ani de când este membră a Parteneriatului Estic (PaE). Cetățenii au obținut dreptul de a călători fără vize în statele UE, iar relațiile economice cu țările europene au fost intensificate. Totuși, în cei zece ani, Moldova nu a beneficiat pe deplin de toate oportunitățile pe care le-a oferit PaE. Opiniile au fost exprimate în cadrul conferinței cu genericul: „Parteneriatul Estic la 10 ani – Împreună, mai puternici”, organizate miercuri, 24 aprilie, la Chișinău, transmite IPN.
Evenimentul a fost organizat de către Ambasada României în Republica Moldova, Delegația Uniunii Europene la Chișinău și Platforma Națională a Forumului Societății Civile al Parteneriatului Estic.
Prezent la eveniment, secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe al României, Dan Neculăescu, a spus în zece ani de când este membră a PaE, Republica Moldova a înregistrat o dezvoltare constantă a legăturilor politice și economice cu UE, iar Acordul de Asociere a reprezentat un instrument de modernizare. Potrivit lui oficialului, intensificarea cooperării Republicii Moldova cu UE a generat oportunități pentru consolidarea cooperării dintre România și Moldova. Secretarul de stat român a mai spus că imaginea Republicii Moldova a fost afectată de frauda bancară din 2014. El a încurajat autoritățile de la Chișinău să depună eforturi pentru a recâștiga credibilitatea și a restabili o dinamică constructivă în relația cu UE.
Secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Daniela Morari, a menționat că la început, Moldova a fost sceptică în privința PaE, dar pe parcurs s-a înțeles despre valoarea adăugată a acestei politici. Daniela Morari a amintit că sunt și cinci ani de când Moldova are regim liberalizat de vize cu UE. La fel, a menționat că în curând se fac și cinci ani de când Republica Moldova implementează Acordul de Asociere cu UE. Secretarul de stat a afirmat că mai este încă multă temă pe casă de făcut și încă mult efort de depus pentru a realiza Acordul de Asociere.
Potrivit lui Marcin Przydacz, secretar de stat al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Polone, PaE a fost o politică care a produs succes. Oficialul polonez a menționat că a fost cu zece ani în urmă la Chișinău, iar acum constată câte rezultate au fost obținute în această perioadă, cum s-a schimbat nu doar orașul dar și țara în întregime. Totuși, spune Marcin Przydacz, există încă un potențial foarte mare de transformare a Republicii Moldova. În opinia sa, cheia pentru parteneriat de succes rezidă în implementarea reformelor în toate sferele, de la politic, până în stabilirea standardelor democrației, luptei împotriva corupției etc.
Ambasadorul UE la Chișinău, Peter Michalko, a spus că în acești zece ani Republica Moldova a înregistrat o dezvoltare dinamică a relațiilor cu UE. La începutul lansării PaE, obiectivele erau mai multe niște vise, decât fapte care pot fi realizate. Cine ar fi spus că în următorii cinci ani Moldova va obține regimul liberalizat de vize. Acum, spune Peter Michalko, sunt necesare eforturi ca cetățenii să simtă acest proces, să fie instituții democratice, justiție corectă și presă transparentă. Potrivit ambasadorului, în această perioadă UE a sprijinit Moldova să se dezvolte energetic, să-și modernizeze infrastructura, agricultura, educația, medicina, zonele rurale etc.
Potrivit lui Petru Macovei, facilitator al Platformei Naționale a Forumului Societății Civile a PaE, este momentul de vorbit și despre șansele pe care le-a ratat Republica Moldova în această perioadă, menționând că țara a „trecut prin facere, refacere, dar mai degrabă a prefacere”. „Foarte multe lucruri bune au fost doar imitate și nu realizate așa cum ar fi trebuit să fie”, susține Petru Macovei. Potrivit lui, multe legi au fost adoptate, dar nu și implementate și acest lucru este marea problemă cu care se confruntă Moldova în ultimii ani. În opinia sa, Moldova a trecut de la o poveste de mare succes la o poveste a marii decepții.
Parteneriatul Estic reprezintă un program al UE destinat aprofundării relațiilor economice și politice cu șase state ex-sovietice – Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina.
