Preşedintele Republicii Moldova, în calitatea sa de şef al statului, reprezintă statul şi este garantul suveranităţii, independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării.
Şeful statului are dreptul la iniţiativă legislativă, promulgă legile şi este în drept, în cazul în care are obiecţii asupra unei legi, să o trimită, în termen de cel mult două săptămâni, spre reexaminare Parlamentului. În cazul în care legislativul îşi menţine hotărârea adoptată anterior, preşedintele promulgă legea. Şeful statului poate lua parte la lucrările Parlamentului şi poate adresa legislativului mesaje cu privire la principalele probleme ale naţiunii.
O atribuţie a preşedintelui este şi numirea Guvernului. După consultarea fracţiunilor parlamentare, preşedintele desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, iar în baza votului de încredere al Parlamentului, şeful statului numeşte Guvernul. În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a funcţiei, preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului. În cazul desemnării premierului interimar, preşedintele desemnează un alt membru al executivului ca prim-ministru interimar, în cazul imposibilităţii premierului de a-şi exercita atribuţiile sau în cazul decesului acestuia, până la formarea noului Guvern.
În cazul imposibilităţii formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni, preşedintele, după consultarea fracţiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul. Parlamentul poate fi dizolvat dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea executivului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. Concomitent cu aceste posibilităţi, există şi anumite restricţii. Astfel, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată în cursul unui an. El nu poate fi dizolvat în ultimele şase luni ale mandatului preşedintelui şi nici în timpul stării de urgenţă, de asediu sau de război.
Printre atribuţiile şefului statului se numără şi convocarea primei şedinţe a Parlamentului, în cel mult 30 de zile de la alegerea noii legislaturi.
Preşedintele este cel care personifică statul şi este chemat să-l reprezinte în relaţiile cu alte state, la cel mai înalt nivel. Îşi exercită funcţia de reprezentant oficial al statului în colaborare cu Parlamentul şi Guvernul şi mai multe atribuţii în domeniul politicii externe. Şeful statului poartă tratative şi ia parte la negocieri, încheie tratate internaţionale în numele Republicii Moldova şi le prezintă spre ratificare Parlamentului. La propunerea Guvernului, şeful statului acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai Republicii Moldova şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. Şeful statului primeşte scrisorile de acreditare şi de rechemare ale reprezentanţilor diplomatici ai altor state în Republica Moldova.
Cât ţine de atribuţiile în domeniul apărării, preşedintele este comandantul suprem al forţelor armate. El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau generală. De asemenea, în caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, şeful statului ia măsuri pentru respingerea agresiunii, declară stare de război se le aduce, neîntârziat, la cunoştinţa Parlamentului.
Preşedintele numeşte în funcţie judecătorii instanţelor judecătoreşti, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. El conferă decoraţii şi titluri de onoare, acordă grade militare supreme prevăzute de lege, dar şi soluţionează problemele cetăţeniei Republicii Moldova şi acordă azil politic.
Şeful statului numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege, acordă graţiere individuală, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa asupra problemelor de interes naţional, acordă ranguri diplomatice şi conferă grade superioare de clasificare lucrătorilor din procuratură, judecătorii şi altor categorii de funcţionari, în condiţiile legii. Preşedintele suspendează actele Guvernului, ce contravin legislaţiei, până la adoptarea hotărârii definitive a Curţii Constituţionale şi exercită şi alte atribuţii stabilite prin lege.
–––
Rubrica IPN „Vreau să ştiu DESPRE ALEGERI” vine să explice noţiuni, termene şi practici care ţin de procesul electoral prezidenţial.
