Recent Parlamentul a votat în primă lectură proiectul de lege care oferă unor categorii de alegători aflați peste hotare dreptul de a vota prin corespondență, alături de modalitatea tradițională de alegere cu prezență fizică în fața urnei de vot. Inițiativa legislativă, care aparține majorității parlamentare, a stârnit critici aspre în rândul opoziției parlamentare, inclusiv pentru faptul că oferă acest drept doar alegătorilor stabiliți în Canada și Statele Unite ale Americii. De ce a apărut ideea acestui proiect, care sunt procedurile legale propuse pentru realizarea acestei idei, care sunt plusurile și minusurile proiectului, ce au de câștigat sau de pierdut alegătorii din diaspora, dar și despre calitatea democrației electorale în ansamblu în urma implementării noilor prevederi au discutat participanții la dezbaterea publică „Votul prin corespondență: pro și contra”, organizată de Agenția de Presă IPN.
Expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, a declarat că un proiect pilot este o inițiativă cu caracter experimental menită să testeze fezabilitatea unei acțiuni și utilitatea acesteia și nu durează mai mult de doi ani. Ulterior, se fac anumite concluzii și se adoptă o decizie dacă este o practică reușită, care merită încetățenită, sau să se renunțe la ideea pilotată.
„Votul prin corespondență reprezintă o modalitate prin care oamenii își trimit voturile prin poștă atunci când nu pot fi prezenți la urnele de vot în secțiile de votare, care sunt locuri primare obligatorii pentru ca cetățenii să-și exprime votul. Modalitățile alternative de vot sunt alte modalități decât votarea la secțiile de votare. De obicei, acestea sunt votarea electronică prin internet și prin corespondență. Și aici este foarte important să menționăm că votarea cu urna mobilă este, de asemenea, o metodă alternativă de vot – face parte din categoria votului la distanță”, explică expertul.
În ceea ce ține de principiile de organizare a alegerilor și participarea la el, Igor Boțan a precizat că acestea sunt stipulate în Constituția Republicii Moldova. Astfel, unul dintre articolele constituționale spune expres că votul universal se referă la faptul că cetățenii Republicii Moldova pot alege și pot fi aleși fără deosebire de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenență politică, avere sau origine socială. „Deci, votul universal nu are nicio legătură cu modalitatea de exprimare a votului și acest lucru trebuie să fie foarte clar”, precizează expertul.
Potrivit lui, referitor la votul egal, în Constituție se menționează că în cadrul oricărui scrutin, fiecare alegător are dreptul la un singur vot. Fiecare vot are putere juridică egală. Un alt principiu se referă la votul direct – alegătorul votează personal, iar votarea în locul unei alte persoane este interzisă. „Articolul 6. Votul secret – votarea la alegeri este secretă, excluzându-se astfel posibilitatea de a influența voința alegătorului. Respectiv, votul liber exprimat, de asemenea, normă constituțională – nimeni nu este în drept să exercite presiuni asupra alegătorului pentru a-l face să voteze sau să nu voteze, precum și pentru a-l împiedica să-și exprime voința în mod independent. Acestea sunt principalele lucruri pe care trebuie să le avem în vedere atunci când vorbim, inclusiv despre votul prin corespondență, care este doar o metodă de a exercita votul”, a mai spus Igor Boțan.
Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Vitali Gavrouc, a menționat că necesitatea de a pilota votul prin corespondență a fost una evidentă, această practică fiind implementată în peste 50 de state, inclusiv 13 din Uniunea Europeană. Potrivit lui, la acest proiect de lege s-a lucrat mai mult de un an, iar respectarea principiilor constituționale, punctate de expertul Igor Boțan, a fost catalizatorul acestei inițiative legislative.
„Noi, deputații care au venit din diasporă în Parlament, pe pielea noastră am încercat toată experiența pozitivă sau negativă a alegerilor. Am participat inclusiv în procesul de organizare și am văzut cu ochii noștri cu ce probleme se confruntă cetățenii aflați peste hotare. Respectiv, așa cum progresul merge înainte, desigur Republica Moldova trebuie să implementeze toate modalitățile de a lărgi categoriile de cetățeni care pot să beneficieze de drepturile lor constituționale. Și în cazul dat – votul prin corespondență – ca o soluție care este bine cunoscută în țările dezvoltate, este soluția optimă. Ea oferă o mărire considerabilă a bazinului cetățenilor care pot să-și exercite votul”, susține parlamentarul.
Vitali Gavrouc susține că e curios să afle de la criticii proiectului ce pierde un cetățean în urmă implementării acestui proiect, în cazul în care toți care au putut să voteze în alegerile precedente rămân cu aceleași drepturi de a vota. Doar că lor li se adaugă și cetățenii care anterior nu au putut să-și exercite dreptul de vot. „Acest proces de identificare a soluțiilor alternative de vot merge la pachet cu alte soluții care au fost identificate pentru diasporă, cum ar fi majorarea numărului de zile în care se poate vota, dar și majorarea numărului de secții de votare etc.”, a exemplificat deputatul.
Potrivit lui, există o situație obiectivă în străinătate și anume că cetățenii moldoveni, în anumite regiuni trăiesc compact, dar în mare parte sunt foarte dispersați, la distanțe foarte mari de secțiile de votare. Fizic, statul Republica Moldova nu poate organiza în străinătate un proces electoral asemănător cu cel din Moldova, unde distanțele între secțiile de votare sunt la ordinul sutelor de metri. „În străinătate, din motive obiective – logistice, tehnice, dar și de ordine legal, pentru că este vorba despre legislația mai multor țări – deci, Republica Moldova nu poate asigura aceleași condiții ca și pentru cetățenii din țară. De aceea ceea ce poate face statul e să demonstreze buna credință și să vină cu inițiative care să crească numărul cetățenilor care își pot exercita dreptul de vot”, a declarat Vitali Gavrouc.
Deputatul din Fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Grigore Novac, susține că se invocă necesitatea evidentă de a pilota votul prin corespondență, însă nu este clar de unde vine aceasta. El spune că, din discuțiile pe care le are cu cetățenii din străinătate, inclusiv de peste ocean, aceștia și-au exprimat nedumerirea în legătură cu argumentele guvernării precum că ei ar fi solicitat asemenea modalitate de a vota.
„Dacă s-a solicitat asta, când și de către cine? Dacă s-a solicitat, ce număr de cetățeni a solicitat? De ce nu s-a făcut public? De ce nu am fost implicați în acest proces? Și iată că răspuns la aceste întrebări nu are nimeni, pentru că este o invenție mimată această inițiativă anume în Canada și Statele Unite ale Americii”, opinează parlamentarul.
Potrivit lui, un proiect pilot în esența sa este un test electoral pentru a vedea cum funcționează un mecanism de alternativă și dacă funcționează el în general. „Acest test și acest mecanism apriori nu poate avea efecte juridice. Nimeni nu neagă faptul ca să testăm, dar care este pericolul per ansamblu al acestui proiect pilot cu efecte juridice? Or, votul se propune să fie luat în considerare. În situația în care se vor repeta erorile pe care le-au avut bunăoară România, SUA sau Austria, scrutinul în general riscă să fie supus anulării. Și acum apare întrebarea – cui convine anularea unui scrutin prezidențial? Cine rămâne în continuare președinte, în cazul în care este anulat scrutinul? Țara nu poate rămâne fără președinte. Mai departe rămâne președinte Maia Sandu”, afirmă Grigore Novac.
Astfel, în opinia sa, guvernarea va decide, în cazul în care îi convine rezultatul alegerilor, că este bun proiectul, iar, în caz contrar, guvernarea va găsi motive pentru a anula scrutinul per general. Aici există marele pericol, spune deputatul. „Și dacă se dorește de a testa pe bune un exercițiu ca votul prin corespondență, să fie testat peste tot în afara țării. Or, cetățenii noștri nu pot și nu trebuie să fie discriminați sub nicio formă. Dacă se dorește să fie sub formă de test, fără efecte juridice, este ok să se facă regional, pe un anumit continent. Dar atunci când îl faci cu efecte juridice, nu ai cum să-i discriminezi pe ceilalți cetățeni”, a mai spus deputatul BCS.
Dezbaterea publică la tema „Votul prin corespondență: pro și contra” este ediția a 303-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.