Zilele trecute s-a produs o turnură destul de neașteptată în poziția guvernării referitor la necesitatea votării în Parlament a proiectelor de lege solicitate de Uniunea Europeană în schimbul tranșei ordinare de ajutor macrofinanciar în sumă de 30 de milioane de euro. După o perioadă îndelungată de respingere categorică a necesității votării legilor respective din partea unei componente a coaliției de guvernământ, dar și a primelor persoane în stat, pe motiv că ar fi contrare intereselor statului, la sfârșitul zilei de vineri un comunicat de presă anunța că toate componentele autorităților statului sunt predispuse să sprijine și voteze legile respective – „cu amendamentele de rigoare”. Ce s-a întâmplat, de ce s-a întâmplat și care vor fi efectele acestei turnuri au discutat invitații dezbaterilor publice „Votarea condițiilor UE: turnură neașteptată a majorității parlamentare”, organizate de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că prima adresare a Republicii Moldova către Uniunea Europeană pentru a fi ajutată a fost încă în 2015, după producerea „furtului miliardului”. Și după situația din noiembrie-decembrie 2014, în ianuarie 2015, comunitatea ambasadorilor UE în Republica Moldova și alți parteneri de dezvoltare au emis o notă informativă adresată Guvernului de la Chișinău. După învestirea Guvernului condus de Chiril Gaburici, acest document a stat la baza evoluțiilor de mai departe. Ulterior a fost învestit Guvernul condus de Valeriu Streleț, care în august a înaintat această cerere către UE, care decise sistarea suportului financiar pentru Republica Moldova. Cu jumătate de an mai târziu, Guvernul condus de Pavel Filip a reiterat cererea către UE. După aproximativ un an, în 2017, UE a decis să acorde această asistență macrofinanciară în valoare de o sută de milioane de euro, în trei tranșe. În cadrul unui forum dedicat Parteneriatului Estic, la care participa premierul de atunci Pavel Filip, ministrul finanțelor de atunci, Octavian Armașu, fiinda semnat acel memorandum, în care s-au regăsit 28 de condiții pe care Republica Moldova le-a negociat în schimbul susținerii.
Potrivit expertului, au urmat alți factori, foarte importanți. Guvernul Filip a elaborat două foi de parcurs, pentru a convinge partenerii de dezvoltare că vrea să readucă Republica Moldova pe calea dezvoltării. Și deși Guvernul a făcut eforturi, au intervenit alte lucruri „delicate”, printre care și anularea alegerilor din Chișinău. De aceea s-a tot amânat transferul tranșelor din asistența macrofinanciară. Anul trecut, ca urmare a evenimentelor de pe arena politică, a fost deblocată prima tranșă. Ulterior, a fost demis Guvernul Sandu, multe lucruri asumate nu au fost îndeplinite. Între timp au intervenit lucruri care nu se regăseau în memorandumul din 2017, fiind vorba despre condiționalități suplimentare. Și la ele, ulterior, s-a referit premierul Ion Chicu, care menționa că este important ca Republica Moldova să-și îndeplinească obligațiunile. Însă, spune expertul, după ceva timp, poziția Partidului Socialiștilor și a premierului Chicu s-a schimbat.
În opinia sa, este necesar să fie trasă linia și să fie votate acele condiționalități care sunt mai degrabă angajamente asumate ale Republicii Moldova „Trebuie să fie foarte clar că nu este vorba despre condiționalități necesare Uniunii Europene, ci despre angajamente, pe care Republica Moldova și le-a asumat, în baza acelui document de bază – Acordul de Asociere cu UE. Este clar că Republica Moldova și-a asumat aceste angajamente, în baza valorilor europene, pe care le împărtășește, scopul fiind de a se apropia de UE”, a spus Igor Boțan.
Ion Leucă, deputat din Fracțiunea Partidului Democrat, a menționat că cea de-a doua tranșă de 30 de milioane de euro din asistența macrofinanciară, acordată de Uniunea Europeană, este extrem de necesară, în condițiile pandemiei din țară. Potrivit lui, colegii săi, la ședința fracțiunii PDM, au declarat că vor susține necondiționat Legea ONG-urilor, care se regăsește printre condiționalități. Deputatul consideră că ar fi incorect din partea Partidului Democrat, indiferent de toate animozitățile care sunt în coaliția de guvernare, să nu susțină acest proiect. Și aceasta în condițiile în care, chiar președintele PDM, în calitate de premier, a promovat această lege, a negociat-o la Bruxelles.
Parlamentarul este de părere că Republica Moldova nu-și poate permite luxul să fie privată de orice finanțare externă, bine argumentată și bine negociată. Potrivit lui, în cadrul coaliției de guvernare, PDM nu va merge la niciun compromis legat de nevotare, deputații democrați fiind fermi în susținerea acestei legi. „Cred că colegii noștri de coaliție poate în ceasul al doisprezecelea se vor da dovadă de flexibilitate cum noi am dat dovadă în alte cazuri. Înțeleg că sunt temeri acum în prag de alegeri, se fac multe speculații că prin organizațiile non-guvernamentale se vor finanța partidele politice. Haideți să nu facem teatru pe scenariul respectiv, deoarece pentru aceasta în Republica Moldova, ca și în orice stat, există organe competente care trebuie să urmărească respectarea întocmai și a legislației electorale, și a legislației în vigoare a Republicii Moldova. De aceea aici ca să intrăm în discuții inutile, cred că nu este cazul. Mai ales că și timpul ne presează cu problemele pe care le avem acum cu pandemia și în economie, care se așteaptă”, a mai spus Ion Leucă.
Virgiliu Pâslariuc, deputat din Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate, a declarat că, în primul rând, cetățenii trebuie să înțeleagă că nu UE are nevoie de aceste condiții, ci Republica Moldova. Potrivit lui, toate condițiile fac parte din planul național de acțiuni privind implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană și este angajamentul Republicii Moldova să le îndeplinească. „Nu este un moft sau o încercare din afară de a pune presiuni. Este un angajament intern al Republicii Moldova pentru a face pași concreți în implementarea Acordului de Asociere”, a notat deputatul.
Potrivit lui, Legea ONG-urilor, este o foaie de turnesol privind situația din țară. Ea denotă atitudinea statului față de societatea civilă, care în opinia sa, este un sector extrem de important. Este legea care determină cadrul normativ de funcționare a societății civile. „O democrație nu poate exista fără societatea civilă, pentru că politica este prea importantă ca să fie lăsată doar pe mâna politicienilor. Or, controlul societății asupra instituțiilor statului este extrem de important în orice democrație, fiind vorba despre un control al cetățenilor asupra eventualelor derapaje antidemocratice. Atunci când statul încearcă să limiteze acest drept al societății civile, care trebuie să aibă un cuvânt de spus în privința politicilor publice, este extrem de grav, este un derapaj”, a spus Virgiliu Pâslariuc. Deputatul a menționat că, dacă societatea este scoasă din procesul de dezbateri și adoptare a deciziilor politice, acest fapt reprezintă un reflex autoritar. Parlamentarul a mai spus că toate legile menționate vin să stabilească dreptul cetățenilor de a avea un cuvânt de spus în treburile publice, care este esența politicului.
Dezbaterile „Votarea condițiilor UE: turnură neașteptată a majorității parlamentare” sunt ediția a 138-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.