Astăzi, Republica Moldova se află la un pas de a fi un stat eșuat. Declarația a fost făcută de Vladislav Kulminski, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Inițiative Strategice, în cadrul dezbaterilor publice de la IPN "Dificultăți de traducere: De ce alegătorii rusolingvi sunt mai rezervați față de еurointegratori ?
El a explicat, că eșuat este considerat statul, cetățenii căruia sau nu i se supun, sau în care puterea centrală nu este capabilă să le asigure necesitățile de bază. "Dacă-l întrebăm pe orice cetățean moldovean, cum se simte în acest stat, el va răspunde: noi nu primim de la stat resursele de bază", susține expertul.
El consideră că vina pentru această stare a Moldovei o poartă mai multe guverne, dar acum pericolul a devenit cel mai iminent. "În politologie se scrie mult despre zona mediana, și mulți cred că Moldova s-ar afla acolo, deoarece nu este nici cu ai noștri, nici cu ai voștri. În realitate, cazul Republicii Moldova se aseamănă cu cel al unui stat eșuat, de care suntem foarte aproape. Noi nu putem construi un viitor pe teorii doar de noi înțelese, aflându-ne între „aceștia” și „aceia", - a spus Vladislav Kulminski.
El a mai menționat, că este incorect să declarăm partidele de stânga adversari ai integrării europene. "Pur și simplu, trăim în două realități paralele, care nu se intersectează. Și avem nevoie de ascensoare sociale pentru ca reprezentanții diferitor grupuri etnice să poată ocupa funcții publice. Problema e că, în Moldova, reprezentanții minorităților naționale sunt puțin reprezentați la putere. De ce într-una din Țările Baltice primarul capitalei poate fi rus, iar președintele României este etnic german, pe când la noi această situație este deseori considerată inadmisibilă?", se întreabă expertul.
El este convins că, în timp ce societatea alunecă constant spre linia de separare, locuitorii Moldovei, indiferent de limba vorbită, au nevoie de valori comune. „Acesta este un cerc vicios, din care politicienii câștigă bine. Președintele nostru, jumătate din carieră, a fost eurointegrator, iar acum acționează ca un om care ne va duce în Uniunea Economică Euroasitatică. Aceasta înseamnă să depui eforturi pentru a rămâne la putere cu orice preț. Și Transnistria nu mai este considerată un conflict, ci o sursă de venituri, de dragul menținerii căreia se vor potrivi atât „tancurile rusești”, cât și "gayropa", a subliniat Vladislav Kulminski.
Totodată, el a recunoscut, că geopolitica persistă peste tot, iar perspectivele pentru Moldova nu sunt deloc îmbucurătoare. "Sarcină principala a Rusiei este să nu lase Moldova să ajungă în sfera influenței occidentale, pentru că, pentru Rusia, Moldova este frontiera de securitate pe care și-a trasat-o în spațiul post-sovietic. Ce urmează a se întâmpla cu Moldova - problema rămâne a fi una secundară, principala lor sarcină fiind neaderarea Moldovei la NATO și UE", susține directorul executiv al Institutului pentru Politici și Inițiative Strategice.
Și totuși, el este sigur: situația poate deveni mai rea. "Destrămarea URSS abia începe să se profileze. Se observă un nou val de procese în spațiul post-sovietic. Straturile geopolitice au intrat în mișcare, iar înapoi ele nu mai pot fi împinse. În multe privințe, de elitele țării va depinde mult, ce direcție va lua situația", a conchis Vladislav Kulminski.
Dezbaterea publică "Dificultăți de traducere: De ce alegătorii rusolingvi sunt mai rezervați față de еurointegratori?” fac parte din ciclul "Depășirea stereotipurilor de integrare europeană prin comunicare". Agenția de presă IPN organizează dezbaterile publice cu suportul Fundației Hanns Seidel.