Interviu IPN cu fostul președinte al Republicii Moldova, liderul Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, Vladimir Voronin, la 26 de ani de Independență
---
- Republica Moldova împlinește 26 de ani de la declararea Independenței. Cum definiți această perioadă, ce a însemnat ea pentru cetățeanul Vladimir Voronin, pentru familia Dumneavoastră?
- Totul se cunoaște prin comparație. Dacă vom compara rezultatele, pe care le-au atins fostele republici sovietice cu ceea ce avem astăzi în Republica Moldova, noi suntem la coadă pe toate dimensiunile. În linii generale, cei 26 de ani, cu excepția celor opt ani și jumătate când Partidul Comuniștilor a fost la guvernare, au fost ani pierduți. Nu s-au realizat proiecte mărețe și nu mă refer la proiecte la scară largă, dar la cele prin prisma așteptărilor cetățenilor. Mă refer, în primul rând, la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor noștri. În orice caz, în anii în care am fost eu președinte, s-au făcut lucruri importante pentru țară și nu așa cum s-au făcut în primii zece ani de Independență și deja în ultimii nouă ani, din toate punctele de vedere.
Nici familia Voronin nu a mers prea departe de toată lumea. Chiar și anii de președinție nu ne-au schimbat defel, indiferent de faptul că am fost judecați și criticați, s-au făcut aluzii la milioane. Eu până la președinție am trăit la bloc, în casă cu șapte etaje, la etajul cinci și astăzi tot aici mă aflu, și în anii de președinție tot aici am trăit. Vile sau alte averi, nici în Republica Moldova, nici peste hotare nu am. În această privinţă nu s-a schimbat nimic, decât faptul că au trecut anii, suntem mai în vârstă, au crescut copiii, au apărut nepoții, au apărut strănepoții. Din acest punct de vedere, noi suntem foarte fericți, avem deja patru strănepoți.
Dar, ceea ce s-a întâmplat cu Moldova, este mai mult o tragedie. O să treacă timpul și o să apară oameni patrioți, analiști, istoriografi serioși care vor analiza toți acești ani – începând de la prima zi de Independență. Totul s-a făcut nu așa cum trebuie, chiar și acea privatizare, acea împroprietărire a cetățenilor cu pământ. Noi măcar am creat ceva – peste 270 de stații tehnologice de prelucrare a pământului, le-am dat oamenilor peste zece mii de tractoare, semănători, pluguri și altele. Am consolidat peste 70% din pământurile arabile din țară. Independența nu înseamnă să ai drapel, imn și restul, independența și suveranitatea e atunci când totul se hotărăște în interiorul țării și oamenii sunt mulțumiți.
- Acum cinci ani, într-un interviu pentru IPN, dumneavoastră declarați că în acel an s-a instituit noțiunea de „stat acaparat” cu referire la Republica Moldova. Aveţi o formulă şi pentru ziua de azi? Pentru că nu v-am întrebat atunci, vă întrebăm acum: ce formulă credeţi că i s-a potrivit în perioada guvernării PCRM?
- În toamna anului 2012, am organizat o conferință științifică la care au fost și participanți din străinătate și acolo a fost formulată noțiunea de „stat acaparat”. La sfârșitul anului trecut, secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, a spus că Moldova este un stat capturat. La aceasta acum mai pot adăuga faptul că apare întrebarea „de cine este acaparat?”. L-a acaparat aceeași grupare mafiotică, criminală, care astăzi conduce țara. Aceste structuri mafiote criminale au fost întotdeauna de la Independență încoace. Noi am luptat cu ele, mai ales cu acea criminalitate din instituțiile de stat și multe am reușit.
Însă acum în mod oficial sunt la conducerea țării cei care au furat miliardul, cei care distrug pe toate dimensiunile orice de ce s-ar apuca. Nu-i duce mintea ce ar trebui de făcut astăzi pentru Republica Moldova și pentru cetățenii ei, ce proiecte sunt necesare, ce fel de mecanisme trebuie de elaborat. Stau cu ochii și cu urechile închise și bâlbâindu-se spun că noi trebuie să adoptăm legea cutare, pentru că așa cere Uniunea Europeană. Este un idiotism legislativ și noi nici nu participăm niciodată la aceste votări, pentru că aceste legi nu funcționează. Ele se fac doar pentru aceea că noi trebuie să le dovedim europenilor că facem reforme. Dar noi nu trebuie să le demonstrăm europenilor, noi trebuie să le demonstrăm cetățenilor țării noastre, cetățenilor țării mele. Noi cetățenilor noștri ne adresăm atunci când vine ziua alegerilor și nu europenilor. Nu europenii votează pentru Parlamentul Republicii Moldova, nu europenii votează pentru guvern sau pentru organele autorităților publice locale. Noi votăm cu mâna noastră și aici apare o întrebare foarte serioasă: oare ce mai trebuie de făcut cu moldovenii noștri să conștientizeze cum îi mint politicienii, cum îi induc în eroare, îi cumpără?
Această noțiune de „stat acaparat” s-a completat în timp cu noi elemente. Iată au loc alegeri parlamentare, s-au făcut totalizările – un partid a venit în Parlament cu 19 mandate, altul a venit cu 21, adică noi, altul a venit cu 25. Acum acel partid care a venit cu 19 mandate, Partidul Democrat, are majoritatea – peste 50. I-au cumpărat ca pe purcei la piață și aceasta e normalitate? E lege? Ce înseamnă aceasta, tu ai venit sub drapelul unui partid în Parlament, ai susținut programul acestui partid, cu susținerea oamenilor pentru acest partid și tu după aceasta ți-ai făcut interesele? Toți cei 14 transfugi de la noi umblă cu mașini de lux, cu apartamente noi și așa mai departe. Acest fapt într-un fel sau altul diminuează moralitatea altora care sunt adepții noștri onești. Tot așa circulă trădările și în primării, unde primarii au devenit democrați peste noapte. Și cazul cu alegerile din Găgăuzia e extraordinar – a mers în alegeri, oficial, un democrat, dar după ce s-a convocat Adunarea Populară să aleagă conducerea, toți au devenit democrați. Aceasta și înseamnă stat acaparat, aceasta este mafie și de aici și pornește corupția, având peste tot mandate, judecătorii tăi, polițiștii tăi, procurorii tăi. Tot acest sistem este condus de un partid, care nelegitim a acaparat puterea în stat.
- Haideți să revenim la întrebarea privind formulă care i s-ar fi potrivit statului Republica Moldova în perioada guvernării PCRM, care a durat cam o treime din toată perioada Independenței, din punctul Dvs. de vedere?
- Scopul nostru a fost și cred că este și în perspectivă – construirea unui stat social, bazat pe echitate socială. Toți oamenii sunt egali și noțiunea „om” trebuie pusă în capul mesei. Da, cineva este mai capabil să lucreze într-o funcție care este plătită mai bine, cineva poate să lucreze fizic la o construcție, la calea ferată etc. Dar trebuie să existe un coeficient mediu care să asigure o viață demnă şi decentă pentru fiecare – de la maternitate și terminând cu pensionarii. În acei ani în care noi am fost guvernare, chiar dacă nu am reușit să soluționăm toate problemele, că ele apar în lanț, dar am demonstrat că avem oameni capabili, că avem potențial și că țara se poate dezvolta de sine stătător.
Predecesorii noștri ne-au lăsat 85% datorii pe creditele externe din PIB, ne-au lăsat datorii la salarii și la pensii de la 12 până la 16 luni, ne-au lăsat țara gazificată în proporție de 7% și așa mai departe pe toate dimensiunile. Fondul Monetar Internațional peste o săptămână și-a făcut bagajele și a plecat, fiindcă la guvernare au venit comuniștii și ei cu dânșii nu lucrează. După plecarea FMI, au plecat și restul – BERD, Banca Mondială, toți. Atunci eu am respirat ușor, pentru că nimeni nu îmi va mai spune „fă așa sau invers”, pentru că ei vin din țările lor cu standarde străine, dar noi avem calitățile noastre. Am lucrat de sine stătător și în 2008, când bântuia cea mai mare criză economică din lume, într-o revistă economică engleză, Republica Moldova se regăsea pe locul patru într-un top al țărilor cu cel mai stabil sistem financiar bancar. Majoram în fiecare an pensiile, chiar și de două ori pe an, majoram salariile pentru pedagogi, lucrători medicali, gazificarea a ajuns de la 7% la 93%. Am reușit să dovedim că Republica Moldova are toate perspectivele să se dezvolte ca stat independent, dar în ultimii nouă ani, ce problemă majoră a fost soluționată? Școlile se închid, spitalele și alte instituții sociale se închid, pensiile nu se majorează, iar prețurile cresc nebunește. Ce au făcut acum? Le-au spus oamenilor că au redus ministerele de la 16 la nouă, dar de fapt au creat nouă mini-guverne și nu vor putea înțelege cine este mai mare și cine e mai tare, ministrul sau secretarul de stat?
- Actualmente, situația geopolitică, dar și cea din regiunea în care este amplasată Republica Moldova, se pare că este cea mai încordată, comparativ cu toată perioadă anterioară de Independență. Ce riscuri comportă aceasta pentru Republica Moldova sau poate putem vorbi și despre anumite șanse de soluționare a anumitor probleme în acest nou context? Cum trebuie să se comporte țara în aceste circumstanțe noi?
- Cel mai mare risc încă de gând eram noi la guvernare și până acum ţine de nereintegrarea Republicii Moldova, nesoluționarea problemei transnistriene. Ne „mușcă” puternic românii și la fel și ucrainenii și ucrainenii ne pot „mușca” și mai puternic. Toate activitățile noastre prin diferite formate, cu implicarea structurilor internaționale, nu lichidează aceste riscuri. Este vorba despre stabilitatea noastră politică pe intern și pe extern. Cel mai mare risc suntem noi înşine, pentru că toate rănile și problemele ni le facem singuri, în primul rând, din interes, pentru că nu suntem noi cei mai proști, dar mafia și corupția…
Cine a creat primul Centru pentru combaterea corupției în tot spațiul CSI? Noi. Și la acest subiect m-am consultat și cu fostul președinte american Bush și la crearea Centrului am fost asistați de către un expert american. Dar acum ce rezultate vedeţi de la acest Centru? Zero. Eu îmi amintesc perioada, când aveam lista hoților în lege, iar ministrul periodic îmi raporta care dintre ei a fost reținut. În, practic, opt luni de zile nu a rămas niciunul, acum au reapărut toți cu mafia, banditismul și corupția. Corupția nu începe de jos, ci de la organele statale, de la guvernare și apoi se extinde peste tot. Lupta împotriva corupției cere o mare implicare din partea organelor de stat, dar dacă există la nivel instituțional, totul este zădarnic și nu ne ajută niciun credit, niciun fel de ajutoare. Pentru a fi un stat cu adevărat independent, e nevoie de lupta împotriva corupției și de a combate fenomenul de „stat acaparat”.
- Unul din puţinele documente adoptate prin consens larg de către Parlamentul ţării este Legea din 2005 cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităților din stânga Nistrului, dar care, cu regret, nu a dat rezultate practice. Ce soartă credeţi că are Hotărârea Parlamentului din iulie 2017 prin care s-a cerut retragerea trupelor ruseşti din regiunea transnistreană? Pe cât de adevărată credeţi că este afirmaţia că regimul separatist se ţine pe „baionetele ruseşti” şi „gazul rusesc oferit pe datorie, pe care va trebui să o plătească cetăţenii din restul Moldovei”?
- În anul 2003, am avut cea mai mare șansă să semnăm documentul, care după aceasta poartă denumirea de Memorandumul Kozak, iar în 2005 am adoptat această lege. A fost un pas foarte serios și hotărâtor pentru tot Parlamentul, care a votat această lege spre atenția Transnistriei. Prin aceasta le-am spus: noi suntem deschiși și nu vor exista niciun fel de probleme după ce are loc reintegrarea. Noi ne-am luat o astfel de obligațiune asupra noastră. Astăzi, nu mai pune nimeni întrebări, de ce se menține atâta timp regimul transnistrean și e clar că el are susținerea Federației Ruse și politic,ă și economică. Aveau susținerea și din partea Ucrainei, când erau alți președinți mai inconștienți decât actualii. Acest separatism din Republica Moldova a fost ca un exemplu și pentru alte foste republici sovietice. Clar lucru că nerespectarea Legii din 31 august cu privire la limba de stat a dus inclusiv la această izolare a regiunii transnistriene. Eu, fiind pe atunci deputat în Sovietul Suprem, am votat pentru această lege, dar acolo era scris altfel, așa cum este scris în Constituție și nu cum Alexandru Tănase (ex-președintele Curții Constituționale – n.r.) a făcut din Constituție ce i-au spus șefii. Umblă cu această românizare, fapt care îi pune în gardă pe transnistrieni. Eu nu știu care sunt planurile strategice ale rușilor asupra transnistrienilor, dar ținând cont că în regiune peste 40% sunt etnici ucraineni, în jur de 35% sunt ruși, iar moldovenii sunt în minoritate, să-i izolăm complet? Chiar nu văd aceasta în calitate de soluție. Atunci am fost foarte aproape de soluționare, dar s-a vrut totul deodată, deodată să fie hotărâte toate problemele, dar eu le-am spus că totul se face treptat, important e să ne reintegrăm.
Cât ține de Hotărârea Parlamentului prin care s-a cerut retragerea trupelor ruseşti din regiunea transnistreană, aceasta va avea efect zero. Acest mecanism vehiculat este foarte periculos și evenimentele din Ucrana trebuie să ne pună în gardă. Nu aș vrea să vorbesc în ajunul Zilei Independenței despre lucruri care pun în perciol independența și statalitate noastră. De fapt „independență” și „statalitate” sunt noțiuni empirice, bazate pe Constituție, dar pentru ca acestea să existe cu adevărat, ele trebuie să aibă conținut care să coincidă cu interesul fiecărui cetățean.
- În același interviu de acum cinci ani dumneavoastră declarați că „Republica Moldova poate merge pe două căi concomitent, spre UE și spre Uniunea Vamală, și că nimeni nu ne interzice sau ne cere fie într-o parte, fie în alta”. Dar, în cele două mandate de preşedinte pe care le-aţi deţinut, Republica Moldova a schimbat radical direcţia geopolitică de dezvoltare, de la Est la Vest. Aţi şi semnat atunci şi un Plan de acţiuni RM-UE, Moldova a aderat la Parteneriatul Estic. Din perspectiva zilei de astăzi, pe cât de necesară şi benefică a fost această schimbare? Ceea ce se întâmplă astăzi în politica externă a ţării este o continuare a ceea ce v-aţi propus atunci?
- Noi am demonstrat faptul că poți merge pe ambele căi, inclusiv partenerilor europeni, la cel mai înalt nivel. Au fost vizite oficiale și întrevederi și cu președintele Bush, și cu Angela Merkel și cu alți lideri, pentru că și ei au relații cu aceste țări care intră în componența CSI. Și m-a înțeles și Vladimir Putin, pentru că eu i-am zis – dumneavoastră aveți o Comisie specială Federația Rusă – UE, de ce noi nu putem fi în CSI cu dumneavoastră și cu UE? Dar cel mai mult m-a determinat să iau aceste măsuri urgente numărul de cetățeni care erau nevoiți să redobândească cetăţenia României pentru a pleca în Europa. Când am văzut statisticile și dinamica, am emis decretul care permite deținerea dublei cetățenii și acest document nu s-a referit la cei din serviciile de informare și securitate sau polițiști, poate trebuie de specificat în Constituție cui îi este permis acest lucru.
În ceea ce ține de Uniunea Eurasiatică, și atunci, și acum, ea este mai mult de formă. Atunci eu am luat decizia și am convins colegii că noi trebuie să începem a colabora foarte serios și concret cu Uniunea Europeană și cu statele europene. Piața noastră tradițională de desfacere era în Rusia, dar să ne bazăm pe aceasta nu este serios deloc. Rusia are relații comerciale cu turcii, care o asigură cu legume, au și vinuri bune, iar vinul nostru se regăsește pe cel mai jos raft și la cel mai ieftin preț. Apoi au început diferite blocade, iar ca urmare au fost întreprinse acțiuni pentru îmbunătățirea relațiilor cu UE. Primul Plan de acțiuni pentru trei ani de zile nu a fost semnat de noi, dar de predecesori. Însă din acest plan nu a fost realizat niciun punct. Noi am început implementarea punctelor și am reușit să facem acest lucru nu în trei ani, dar într-un an și jumătate și am fost și premiați de Uniunea Europeană. Atunci am îndrăznit și am spus că noi vrem mai departe și am elaborat un plan de acțiuni pentru cinci ani de zile. Președintele Comisei Naționale pentru realizarea acestui plan era președintele Republicii Moldova. Și acest plan, de cinci ani zile, am reușit să-l realizăm în trei ani de zile. Condițiile erau următoarele – dacă reușim realizarea acestui plan, beneficiem de regim de comerț asimetric.
Pentru că am îndeplinit toate condițiile înaintate de europeni, a fost facilitată eliberarea vizelor pentru statele din comunitatea europeană, Moldova fiind primul dintre toate statele din fosta Uniune Sovietică. Nici aici nu ne-am oprit și am pregătit documentul pe care l-a semnat ulterior fostul prim-ministru Iurie Leancă – Acordul de Asociere cu UE. Acest Acord are peste 800 de pagini și se creează impresia că europenii și-au bătut joc de acea guvernare – au trimis un singur exemplar și pe acela în limba engleză. Din cele peste 800 de pagini, în jur de 270 de pagini cuprind aspecte politice, iar restul aspecte economice. Actuala conducere de la Ministerul Economiei nu s-a pătruns deloc de conținutul Acordului. Noi, PCRM, l-am tradus, l-am studiat și apoi l-am invitat în Republica Moldova pe conducătorul grupului care a lucrat asupra acestui document din partea UE, Luc Devigne. După două zile de analiză, am scos 49 de puncte care nicidecum nu caracterizează Republica Moldova și care nu pot fi implementate. Oficialul european a acceptat 42 de puncte din 49. Acest document a fost expediat la Guvern, dar nu s-a mișcat nimic și ei încă se mai bat cu pumnul în piept că fac reforme. Acordul de Asociere este irealizabil și am impresia că europenii au mers la semnare pentru a „le da peste nas” rușilor, pentru că atunci s-a semnat și cu Ucraina, și cu Georgia. Și le-au făcut rușilor în ciudă, dar noi ce avem din aceasta? Și toate reformele despre care se vorbește azi sunt legi moarte.
Cu siguranță, văd viitorul Republicii Moldova unul european, un stat independent și suveran. Noi nu suntem împotriva altor țări, pentru că noi avem țara noastră, poporul nostru și că-i comunistă, verde sau albastră, asta nu contează.
- Care este calitatea clasei politice la cel de al 26 an de independenţă a ţării, care sunt tendinţele și motivele acestor tendințe?
Majoritatea clasei politice astăzi este coruptă și alte caracteristice de adăugat este de prisos. Nu pot vorbi despre capacitățile profesionale, nu pot vorbi despre alte capacități ale acestei clase politice și aici mă refer anume la guvernare, pentru că ea este fața țării. Ea trebuie să soluționeze toate problemele, dar ea este coruptă și atunci ce mai putem vorbi? Motivele corupției sunt multiple și nu înseamnă doar că a luat banii și i-a pus în buzunar, dar și în sensul în care persoanele sunt promovate în funcții doar pentru că sunt membri ai unui partid. Acești oameni îndeplinesc indicațiile șefului, dar nu în interesul cetățenilor și al țării.
- Cum au evoluat şi care este starea actuală a instituţiilor democratice în calitate de element primordial al statului independent şi democratic Republica Moldova? Se vorbea despre un control mare al instituţiilor statului și din partea Dvs personal şi al PCRM pe timpul guvernării comuniste…
- Aceste instituții nu au niciun drept să fie numite democratice, ci oligarhice, mafiote. Am vorbit despre noțiunea de „stat acaparat” care caracterizează și aceste instituții. Doar dacă oamenii se vor trezi și vor conștientiza într-o zi, ceva ar mai putea fi schimbat. Sunt soluții, de exemplu, PCRM va marca în octombrie o sută de ani de la Marea Revoluție Socialistă. Noi cunoaștem tot mecanismul cum Lenin a pregătit revoluția și în prezent trebuie de analizat dacă se potrivesc astfel de acțiuni sau trebuie folosite alte mecanisme. Toate aceste răni de pe corpul Moldovei de atâția ani de zile distrug țara și nu-i permit să se dezvolte și nici nu permit oamenilor să aibă o viață mai bună.
- Ce puteți spune despre domeniul drepturilor omului în Republica Moldova ca stare de fapt, ca fenomen, ca tendință?
- Dar cine și ce drepturi are astăzi în Republica Moldova? Nimeni nu are niciun drept, pornind de la nou-născut, că și la maternitate trebuie să se plătească mită. Care drepturi ale omului? - E dreptul banului. Studenții dacă nu dau mită, nu pot să dea un examen. Fără bani nu te poți angaja într-o instituție de stat. Oriunde te întorci, peste tot se cer bani.
- Care este calitatea societăţii moldoveneşti la această etapă, inclusiv a electoratului ţării? Pe cât de adevărată este afirmaţia că societatea îşi merită guvernarea pe care o are? Ce şi cum trebuie resuscitat mai întâi: societatea sau clasa politică, „oul sau găina”?
- Actualmente, toți alegătorii își merită guvernarea. Și noi, comuniștii, suntem vinovați că nu am explicat suficient alegătorilor ce va urma, deși le-am spus oamenilor că votează pentru ei în primul rând. Dar nici noi nu putem fi prevăzători. Cine a știut că o să cumpere atâția deputați, că vor fura atâtea miliarde? În primul rând, problema vine de la alegător. El votează nu cum îl duce mintea, dar cine și cum îi cere. Alegătorul până nu va vota conștient, nu se va schimba nimic, de aceea cei de la guvernare utilizează posibilitatea de a arunca milioane în stânga și în dreapta la alegeri și cumpără voturile oamenilor. Ne tăiem singuri creanga de sub noi. Îi cumpără moral și îi cumpără prin mită până la alegeri și în ziua alegerilor, și după. Ar fi bine ca omul să conștientizeze că acel buletin pe care îl pune în urna de vot, are o valoare mai mare decât orice sume de bani, decât orice miliarde furate. Are o valoare pentru el însuși ca cetățean pentru următorii patru ani de viață. Cu părere de rău, noi chiar dacă explicăm, vin aceștia care bagă trei-patru sute de lei și cetățeanul își vinde interesele familiei și interesele proprii, interesele țării, iar după aceasta umblă și bocește. Am mai declarat și anterior că dacă s-ar petrece un concurs internațional la bocete, cu siguranță, moldovenii ar lua premiul mare: „of, Doamne, ce să fac!”. Și așa tot timpul, 26 de ani de „of, Doamne!”.
Azi tinerii sunt cei care trebuie să ia totul în mâinile lor și să conducă această țară, dar toți caută o viață mai ușoară, pentru că este mai ușor să lași părinții și să pleci peste hotare. E mai ușor să fugi de greutăți decât să lupți cu ele și să lupți împotriva mafioților și a corupției. Te duci habar nu ai unde, iar apoi vii o dată în jumătate de an și le aduci părinților niște bomboane.
-Republica Moldova este unica țară în Europa, poate chiar în lume, în care un partid comunist a ajuns la putere pe cale democratică în urma unor alegeri libere. Cum caracterizează acest lucru statul independent și democratic Republica Moldova? Această întrebare vine, în special în contextul în care majoritatea ţărilor europene au condamnat în mod oficial regimurile fascist şi comunist, iar Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în 2012 o decizie prin care au fost condamnate crimele comunismului și a fost interzisă simbolistica comunistă.
- Noi ne-am judecat și am câștigat procesul – niciun fel de interzicere a simbolurilor comuniste. Dar nu depinde cum se numește partidul, depinde cine sunt acei oameni și ce pot face ei. Ce folos că se numesc democrați, ce fac ei democratic? Ce s-a schimbat odată cu venirea lor la guvernare? – nimic. Tot mai rău și mai rău. Poți să te numești, cum te-ai numi, dar dacă în tine nu există potențial ca să faci lucruri bune…. Și dacă ei nu pot face nimic mai mult și știu că sunt vremelnici, iau din toate părțile, și de pe vii și de pe morți. Repet, nu depinde de denumirea partidului, depinde de oamenii din această formațiune, de programul și de strategia ei. Dar și aici mai este ceva, există o tendință că partidele scriu una în campania electorală, dar în realitate pur și simplu nu îndeplinesc.
Aș vrea să construiesc un stat social prosper aici în Republica Moldova. Pentru că în acea perioadă au fost majorate și salariile, și pensiile. Atunci când am venit la guvernare, ne spuneau că țara noastră va fi izolată, pentru că la guvernare sunt comuniști și nu vor avea loc vizite oficiale. În total – 38 de întrevederi bilaterale cu Putin, două la Casa Albă, una în Washington și alta la Praga cu Bush, două cu Merkel și tot așa. Nu ne-a mai blocat nimeni. Și integrarea europeană am făcut-o conștient. Noi avem nevoie de Acordul de Asociere cu UE, însă el va începe să funcționeze abia după 20 de ani, pentru că încă nu suntem pregătiți.
- Libertatea presei este unul din indicii de bază ai unui stat democratic constituit, ce arată acest indiciu acum? Dar, în formularea răspunsului, Vă rog să ţineţi cont de percepţia cvasigenerală că în perioada guvernării comuniste şi a mandatelor Dvs. ca preşedinte presa era puţină, nedezvoltată, controlată puternic, iar cea care nu putea fi controlată, a fost marginalizată. Agenţia de presă IPN se trage din Agenţia de presă Info-Prim, care a fost distrusă, împreună cu toate celelalte elemente al holdingului media al Primăriei mun. Chişinău…
- Cât noi am fost la guvernare, s-au deschis și televiziuni și ziare, și niciodată niciun radiodifuzor nu a fost penalizat. Și chiar dacă cineva din echipă spunea că nu sunt de acord cu ceea ce s-a scris despre ei sau că nu este adevărat, i-am îndemnat mereu să ceară dezmințiri, să se adreseze în judecată. Sunt mai mult vorbe și mereu au fost precum că eram răi, pentru că eram comuniști. Care liberate a presei acum? Toată presa este culcată sub oligarhi și cei care au cumpărat Parlamentul și și-au creat președintele-marionetă.
- Trebuie să înțelegem că perioadei de independenţă îi este caracteristică tendinţa „din rău în mai rău”, în domeniul libertăţii presei? De ce se întâmplă aşa şi despre ce vorbeşte aceasta în raport cu capacităţile de afirmare a Republicii Moldova în calitate de stat democratic dezvoltat, în care oamenii să-și dorească să trăiască?
- Și nu doar în domeniul presei, dar pe toate dimensiunile. În politică aproape toate partidele sunt marionete și la fel e și în domeniul social, și în cel economic. Și totul se trage de la interese. Karl Marx, în cea mai importantă operă a sa, „Capital”, menționează „обществом движет интерес”, iată toată explicația. Trebuie, în primul rând, de oprit acest dezmăț care are aloc pe parcursul aproape a zece ani și trebuie organizată adecvat activitatea din toate ramurile și la nivel local, și la nivel central, dar prioritar pentru cetățeni.
- Ce garanții le putem da copiilor acestei țări, născuți și încă nenăscuți, că vor avea parte de condiții mai prietenoase în țara lor decât spuneți că sunt acum?
- Nu sunt pregătit să răspund la această întrebare, pentru că astăzi nu văd o perspectivă clară de dezvoltare a Republicii Moldova. Din aceste considerente nu pot vedea linia de dezvoltare a țării mele mai departe și nu pot garanta nimănui nimic. Trebuie să conștientizăm că de noi depinde tot ce se întâmplă în țara aceasta și bine, și rău.
Elena Nistor, IPN
