„Vom încerca să inițiem diferite proiecte care ar veni să îmbunătăţească calitatea presei. Nu vrem să fim o autoritate de cenzură pentru jurnalişti, dimpotrivă – să îi ajutăm să înţeleagă că respectarea normelor deontologice este ceea ce îl legitimează pe un jurnalist în faţa publicului”. Agenția de presă IPN a încercat să afle prioritățile pentru următorul mandat al Consiliului de Presă într-un interviu cu Viorica Zaharia, noua preşedintă a instituției de autoreglementare.
– Aţi preluat conducerea într-un nou mandat al Consiliului de Presă. Care sunt perspectivele pentru următorii doi ani? Ce vă propuneţi să obţineţi în calitate de preşedinte al Consiliului?
– Misiunea şi scopurile Consiliului de Presă nu se schimbă, ele rămân aceleaşi. Consiliul de Presă continuă să-şi desfăşoare activitatea de mediator între consumatori și instituțiile de presă și de supraveghere a modului în care jurnaliştii respectă Codul deontologic. Consiliul de Presă din Republica Moldova, care funcționează deja de 6 ani, este unul dintre cele mai active, are o activitate destul de complexă raportat la alte instituţii de autoreglementare a presei din țările vecine şi chiar din CSI. Și acest lucru se datorează, sunt convinsă, foștilor membri și fostei președinte, dnei Ludmila Andronic, care a condus și a reprezentat Consiliul în exterior în toți acești ani. Asta înseamnă că eu am venit într-o structură care a construit niște fundamente, s-a constituit într-un organism de autoreglementare solid și respectat. Această imagine va trebui menținută și această muncă va trebui continuată.
Respectiv, pe lângă faptul că vom examina plângeri, ne vom autosesiza atunci când vom vedea în presă materiale ce contravin normelor deontologice şi le vom discuta şedinţele Consiliului de Presă, care au loc o dată la circa două luni. Eu am fost aleasă în această poziţie deja având o experienţă de un an de gestionare a platformei de dezbateri online mediaforum.md. Această platformă este un proiect al Consiliului de Presă şi pe parcursul unui an şi jumătate am identificat teme de dezbateri actuale pentru profesioniştii media din Moldova. De asemenea, vom încerca să diversificăm, să inițiem diferite proiecte care ar veni să îmbunătăţească calitatea presei. Nu vrem să fim o autoritate de cenzură sau de presiune pentru jurnalişti, dimpotrivă – să îi ajutăm să înţeleagă că respectarea normelor deontologice este ceea ce îl legitimează pe un jurnalist în faţa publicului.
– Consiliul de presă are obiectivul de a spori responsabilitatea presei din Republica Moldova faţă de public. Mandatul anterior a demonstrat că unele instituţii media încalcă Codul deontologic chiar dacă ştiu că sunt monitorizate. Cum credeţi, ar trebui instituite unele sancţiuni pentru instituţiile care nu ţin cont de normele deontologice?
– Consiliul de Presă este o instituţie care constată dacă a existat sau nu încălcarea normelor deontologice. Hotărârile Consiliului nu au efecte juridice. Totuşi, judecând după cazurile examinate în ultimii ani şi după faptul că tot mai multe instituţii publice, persoane cu funcții de răspundere sau simpli consumatori de presă apelează la Consiliu, se poate vorbi despre încrederea pe care o au în această structură şi despre faptul că ei pun preţ pe deciziile aprobate. Cei care au fost lezaţi de acţiunile jurnaliştilor îşi doresc o recunoaştere, nu neapărat în instanţa de judecată, a faptului că presa a greşit.
Eu nu aş opta pentru mărirea amenzilor sau înăsprirea sancţiunilor, nu sunt adepta unor astfel de politici. Cred că însăși constatarea faptului că există abatere de la deontologie și publicarea acestei decizii este suficient.
– În ce măsură reuşeşte Consiliul de Presă să crească încrederea cititorilor în mijloacele de informare în masă?
– Sondajele de opinie arată că încrederea în media scade şi aceasta este efectul volumului în creştere de manipulare informaţională şi propagandă pe care le avem în mediile retransmise în țara noastră, dar și în cele autohtone. Este normal ca oamenii să înceapă să distingă că nu toată media informează și nu toată media este de calitate. Este foarte important să le explicăm oamenilor că există instituții de presă care își fac meseria onest, să le arătăm că există niște criterii după care pot distinge o instituție de presă onestă, independentă și care îi oferă informația fără să-l înșele, de una care urmărește să-l manipuleze.
În prezent, încrederea în presă este selectivă. Există media care se bucură de o mai mare credibilitate, pe care oamenii o citesc ca să verifice dacă ce au citit/ascultat/văzut în altă parte este adevărat. Adică un fel de presă de „clasa gold”, unde știi exact că, dacă e scris acolo, nu poate fi greșeală sau neadevăr. Acolo muncesc oameni care țin la demnitatea lor, la reputație și la profesia asta, în general. Aceste instituții și acești jurnaliști trebuie susținuți pentru că ei constituie „fondul de aur” al breslei. Din păcate, de multe ori anume ei sunt atacați sau primesc replici că scriu la comandă. Există și presă cu audiență mare, mă refer în special la unele canale TV, dar în multe cazuri ea, deși se consumă, nu înseamnă că oamenii chiar au încredere în ceea ce văd.
– Ştim că unele instituţii media nu sunt tocmai libere în exprimare. Unde trebuie făcută schimbarea pentru a avea libertatea de informare din surse sigure şi demne de încredere?
– Condițiile în care activează media din Republica Moldova nu sunt cele mai bune. Eu văd rolul Consiliului de Presă și al jurnaliștilor independenți în promovarea necesității de solidarizare, de coalizare în jurul standardelor profesionale. Trebuie să propagăm ideea că jurnaliștii trebuie să fie integri la fel cum cerem această integritate de la funcționarii de stat, de la reprezentanții altor bresle. În ultimul timp, s-a cam deteriorat conceptul de jurnalism pentru că unora nu li se pare important să rămâi echidistant și să-ți faci meseria corect. Pentru următorii ani, Consiliul de Presă trebuie să ajungă la tinerii care abia debutează în profesie cu mesajul că respectarea eticii și deontologiei profesionale este importantă pentru demnitatea și integritatea jurnalistului și nerespectarea înseamnă distrugerea reputației.
Acest mesaj îl voi transmite și eu la orele de la Facultatea de Jurnalism pe care le voi începe din luna ianuarie la Universitatea de Stat. Informația nu este ca și orice alt fel de produs pe care dacă l-ai consumat și este alterat, suporți consecințe mai ales pe termen scurt. Informația falsă, manipulatoare influențează masele, iar efectele pot fi chiar dezastruoase. Riscurile pe care le implice propaganda și tot ceea ce înseamnă neonestitatea sunt recunoscute și nu doar la noi în țară.
– În ultimii ani au fost făcute modificări importante în legislaţia care reglementează activitatea mijloacelor de informare în masă. De ce rămâne concentrarea proprietății media o problemă în acest sector?
– Aici există și factori obiectivi. Noi avem modificarea în Codul audiovizualului, cea care prevede că un proprietar poate să dețină doar două licențe, nu cinci cum era până acum. Modificarea a fost făcută în luna mai 2016. Respectiv, va fi aplicată pe viitor. Or, licențele care au fost acordate pentru șapte ani, încă sunt în vigoare. Eu împărtășesc îngrijorarea unor experți care observă că legislația a fost modificată cu mare ușurință pe acest domeniu, și tocmai de asta apare întrebarea de ce. S-ar putea să existe și aici niște interese. Urmează să vedem.
Anastasia Rusu, IPN
