Parlamentul de legislatura a XX-a va intra în istorie ca unul care s-a reformatat foarte mult, iar unele fracțiuni întrunind inițial un număr mai mic de mandate, pe parcurs s-au extins foarte mult. „Parlamentul a debutat în activitatea sa prin imposibilitatea de a forma o majoritate și implicit o coaliție guvernamentală. Astfel, pentru prima dată în Republica Moldova fost formalizată o coaliție minoritară, ceea ce nu este firesc lucrurilor, dat fiind faptul că o minoritate parlamentară guvernează, de regulă, spre sfârșitul mandatului, atunci când este necesar de a pregăti viitorul scrutin”. Opinia a fost exprimată de vicedirectorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, Victor Juc, la dezbaterile publice cu tema: „Locul Parlamentului de legislatura a XX-a în viața societății și în istoria parlamentarismului moldovenesc”, ediția a 98-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova.
Victor Juc, consideră că activitatea Parlamentului de legislatura a XX-a trebuie să fie analizată pe mai multe coordonate. Prima ar fi creația legislativă, care în opinia sa, nu se deosebește practic cu nimic de celelalte legislaturi. Mai ales, în contextul în care și alte legislaturi au adoptat unele legi care se mai află încă în dezbatere și pe care opinia publică le-a discutat foarte mult. De exemplu, spune Victor Juc, Parlamentul de legislatura a XIII-a din perioada anilor 1994-1998 a adoptat o lege foarte controversată cu privire la iertarea tuturor datoriilor colhozurilor, susținându-se că acestea nu au bani și nu au cum să-și onoreze datoriile. Un alt exemplu este Parlamentul de legislatura a XIX-a care a adoptat mult discutata Lege cu privire la egalitatea șanselor. În opinia sa, un punct mai vulnerabil ține de Legea privind declararea benevolă a veniturilor, adoptată de actualul Parlament, care de asemenea a provocat mari dezbateri în societate. Potrivit lui Victor Juc, o altă coordonată ține de începuturile acestui legislativ, când, în ajunul alegerilor din 30 noiembrie 2014, un concurent electoral care a avut șanse destul de mari să acceadă în Parlament a fost exclus din cursa electorală. Dacă nu se întâmpla aceasta, formatarea, reprezentarea și gruparea pe fracțiuni în Legislativ ar fi fost cu totul alta.
Referindu-se la existența sau lipsa relațiilor dintre diferite entități în interiorul Parlamentului și a Parlamentului cu societatea, Victor Juc, spune că acest aspect trebuie abordat pe două filiere. Prima este filiera formală, unde în fața camerelor de luat vederi se produce o luptă deseori acerbă dintre diferite fracțiuni și deputați, iar cea de-a doua filieră este cea neformală, când, în lipsa camerelor de luat vederi, se atestă interese comune dintre deputați care sunt grupați în diferite fracțiuni. „La general, cred că actualul Parlament a avut o cooperare deficitară cu societatea. Este o tradiție ca în Republica Moldova guvernarea să facă abstracție de opoziție, practic, întotdeauna. Majoritatea parlamentară adoptă acele proiecte de legi pe care le consideră oportune și glasul opoziției poate și este ascultat, dar nu este luat în considerare deloc”. Victor Juc a adus exemplul consultărilor parlamentare privind sistemul electoral de tip majoritar, apoi mixt, la care a participat, menționând că propunerile pe care le-a făcut sau care le-a făcut alți specialiști în domeniu, practic, nu au fost luate în considerare, iar opoziția fiind practic mereu marginalizată.
Victor Juc susține că sistemul parlamentar din Republica Moldova nu este unul clasic, deoarece sistemul parlamentar este determinat de raportul dintre șeful statului și șeful guvernului. „Or, în Republica Moldova există un sistem parlamentar, dar șeful Guvernului nu dispune de acele prerogative cum sunt în Italia, Germania, Austria sau Ungaria. A vorbi despre regim parlamentar doar pentru că șeful statului este marginalizat în atribuții nu este cel mai fericit caz”.
Totodată, potrivit lui Victor Juc, nu doar Parlamentul de legislatura a XX-a a avut o cooperare care a lăsat de dorit, dar această lipsă de comunicare este expresia culturii politice. Vicedirectorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, consideră că peste 3-4 legislaturi se va uita și de traseismul politic din Parlamentul actual, așa cum s-a uitat și de Parlamentul 2001-2005, care a fost unul fără precedent în istoria Republici Moldova, când o fracțiune a întrunit 71 de deputați. Se va uita și de parlamentele de scurtă durată, precum cel din 5 aprilie 2009. „Cred eu că în general Parlamentul are multe aspecte pozitive și rateuri, istoria va pune totul pe cântar”.
Dezbaterea „Locul Parlamentului de legislatura a XX-a în viața societății și în istoria parlamentarismului moldovenesc” face parte din ciclul de dezbateri publice desfășurate de către Agenția de presă IPN și Radio Moldova, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
