Nostalgia după vremurile când toți erau mai „tineri și frumoși” se suprapune și peste regimul politic de atunci, creând diverse disconforturi în raport cu realitatea. Dar nici Rusia nu s-ar întoarce în URSS. Actualele elite de acolo își doresc o dominație a „lumii ruse”, inclusiv pe seama amintirilor din vremurile tinereții/copilăriei care abundă în spațiul ex-sovietic. Dar asta ar fi cu totul altceva decât aceea ce a fost. În acest sens s-a exprimat Victor Juc, directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, în cadrul dezbaterii publice la tema „100 de ani de URSS și 31 de ani fără URSS: Nostalgia după Himere. Sursele, căile de promovare și efectele nostalgiei”, care a avut loc la Agenția de presă IPN.
Chiar dacă în spațiul public permanent apar afirmații care pun la îndoială dreptul Republicii Moldova la existență, Victor Juc nu consideră că statul dintre Prut și Nistru este un stat falit sau eșuat. „Cert, însă, este că autoritatea statului Republica Moldova, autoritatea instituțiilor puterii este foarte joasă – din diferite considerente. Acestea au fost și sunt examinate în permanență: sistemul justiției, corupția, neglijarea meritocrației, lipsa profesionalismului și necunoașterea elementară a procesului administrativ și managerial”, a trecut pe degete expertul viciile guvernărilor de 30 de ani încoace.
Societatea Republicii Moldova este profund fragmentată pe diferite paliere, unul dintre care este cel geopolitic, consideră politologul. „Se prea poate că acei care tânjesc după Uniunea Sovietică înțeleg că URSS nu mai poate fi reprodusă, nici pe modelul Jugoslaviei, care în procesul de destrămare se comprima tot mai mult. Ei și-au reorientat privirea spre Uniunea euro-asiatică și Federația Rusă ca element determinant. De fapt, vectorul estic se asociază cu Federația Rusă. Drept urmare, societatea Republicii Moldova este stratificată nu numai social, demografic, dar și geopolitic – pentru că nu s-a dezvoltat, nu s-au luat măsurile necesare pentru a se moderniza și democratiza”, consideră Victor Juc.
Politologul a menționat că împreună cu colegul său, profesorul Pantelimon Varzari, a scris o lucrare prin care sugerează ca ideea integrării europene, apropierii de Europa să devină un factor de mobilizare a energiilor sociale sau chiar, în viziunea partenerului său, o „idee de țară”.
„Dar vedem că societatea din Republica Moldova nu acceptă această idee. Circa o treime, o pătrime consideră că direcția, prioritatea strategică trebuie să fie alta. Constatăm că societatea Republicii Moldova este profund fisurată pe diferite criterii. Statul nu se bucură de mare încredere și, în rezultat, oamenii pleacă, în special, tineretul. Și vorba nu e numai despre calitatea vieții și alte condiții socio-economice, dar și de insatisfacții de ordin psiho-emoțional. Chiar și copiii multor colegi de-ai mei de la institut, care pleacă peste hotare la studii, puțin probabil că vor reveni în țară... Aș vrea să subliniez că Republica Moldova are nevoie de un proiect de țară, de modernizare. Dacă acesta nu iese bine, trebuie de îndeplinit solicitările Uniunii Europene, pentru a putea demara, într-o perspectivă ipotetică negocierile pe marginea acquis-ului comunitar. Iar până la acesta e necesar de lucrat, pentru a corespunde criteriilor de la Copenhaga și Madrid. Altfel spus, cu cât situația în Republica Moldova este mai proastă, cu atât mai mari sunt „nostalgiile”, a conchis expertul.
Dezbaterea publică la tema „100 de ani de URSS și 31 de ani fără URSS: Nostalgia după Himere. Sursele, căile de promovare și efectele nostalgiei”, organizată de IPN, a fost ediția a 258-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
