Candidatul independent la alegerile prezidențiale, Igor Dodon, are dreptate când spune că electoratul de centru-stânga-stânga este majoritar în raport cu electoratul de centru-dreapta-dreapta, dar nu ține cont că o parte din electoratul de centru-stânga este cu vederi pro-europene. Acest electorat va merge înspre candidatul care susține apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. În turul doi vor conta preferințele geopolitice ale oamenilor. Declarațiile au fost făcute de Victor Juc, director al Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice în cadrul dezbaterii electorale „Primul tur al alegerilor prezidențiale 2020: lecții învățate și lecții de învățat”, organizate de Agenția de presă IPN.
Expertul a menționat că pentru Igor Dodon apropierea euro-asiatică este o prioritate strategică, iar apropierea europeană este o direcție principală de politică, pe când contracandidata sa de la PAS, Maia Sandu, din contra, este pentru apropiere europeană. „Cifrele care au fost aduse demonstrează cu lux de amănunte că s-a deschis o posibilitate extrem de bună pentru Maia Sandu ca să devină următorul președinte. Important este ca acele voturile date pentru Renato Usatîi să nu meargă masiv spre Igor Dodon, deși nu au cum merge, dată fiind retorica lui Usatîi. Eu m-aș aștepta ca unii dintre votanți, care sunt fidelizați personal lui Renato Usatîi, să nu participe la vot ca și o parte poate foarte mică din cei care au votat pentru Violeta Ivanov, date fiind unele afinități de ordin personal. Consider că factorul geopolitic va fi de data aceasta unul determinant. Ar fi foarte bine ca în acele dezbateri care se vor produce să se discute despre prezent pentru viitor, dar nu despre prezent pentru trecut”, a punctat Victor Juc.
În opinia sa, toți candidații care au participat în primul tur al scrutinului prezidențial, au prezentat programe bune de modernizare a Republicii Moldova, dar folosind diferite strategii și tactici. „Toți, exceptând într-o anumită măsură candidatura lui Tudor Deliu, au pus la bază îmbunătățirea nivelului de trai al oamenilor, adică protecția lor socială, identificarea soluțiilor pentru dezvoltarea economică, iar acest fapt urmează să contribuie la îmbunătățirea nivelului de viață. S-a venit cu diferite strategii: cei doi reprezentați ai aripii unioniste, Dorin Chirtoacă și Octavian Țîcu, au pus la bază unirea cu România și transferul asupra cetățenilor Republicii Moldova, asupra malului stâng al Prutului, a tuturor pilonilor de activitate care sunt în România. Maia Sandu a venit cu determinismul juridic, luând ca bază teza că, dacă există un context juridic favorabil modernizării, dezvoltării și democratizării, atunci toate problemele ar putea fi rezolvate. Alegătorii au avut posibilitate să-și expună opțiunea pe un segment foarte extins: avem doi reprezentați care s-au asociat cu unirea cu România, trei candidați asociați cu integrarea europeană, un candidat poziționat pe aripa stângă, Igor Dodon și doi candidați, Renato Usatîi și Violeta Ivanov, care sunt descendenți din partide de tip nou, asistemice, care nu se pliază pe o anumită doctrină, chiar nici din punct de vedere geopolitic, deși date fiind anumite afinități pe care le au Usatîi și Șor, aceștia sunt asociați că s-ar poziționa pe segmentul de stânga al eșichierului politic”, a explicat expertul.
Victor Juc consideră că „a rămas văduvit”, la acest capitol, segmentul centru de stânga, din cauza faptului că Partidul Democrat nu a înaintat un candidat la alegerile prezidențiale, iar candidatul propus de Pro Moldova nu a fost inclus în cursa electorală. „Drept urmare, electoratul s-a poziționat pe aceste segmente mai puțin. Cel de centru-stânga, în opinia mea, în cea mai mare parte a trecut spre Renato Usatîi și poate într-o mică măsură spre Igor Dodon și într-o măsură încă mai mică spre Maia Sandu. Consider că oamenii au avut alternative, să aleagă dintr-un spectru larg de candidați. Poate mai puțin au consultat programele lor electorale și mai mult au votat prin tradiție, deși avem aici un aspect: dacă n-ar fi fost pandemia și condițiile în care președintele în exercițiu prea mult s-a aflat la posturile tv, de radio, asumându-și procesele de luptă cu pandemia, oamenii, pur și simplu s-au săturat să-l vadă, audă de atâtea ori. Acest fapt i-a făcut ca să nu-i acorde suportul electoral pe care i l-au acordat la alegerile din 2016. Din punct de vedere al geopoliticii, aceasta a fost mai puțin prezentă, deși era clar că fiecare candidat se asociază cu o anumită direcție prioritară de politică externă”, a concluzionat acesta.
Dezbaterea publică „Primul tur al alegerilor prezidențiale 2020: lecții învățate și lecții de învățat”, este ediția a 158-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.
