Veniturile disponibile ale populaţiei depăşesc valoarea minimului de existenţă cu 6,8%, atestă datele BNS

Mărimea minimului de existenţă în trimestrul III al anului trecut a fost de 1025,3 lei faţă de 816,6 lei în aceeaşi perioadă a anului 2006, transmite Info-Prim Neo cu referire la datele Biroului Naţional de Statistică (BNS). În trimestrul III, anul 2007, preţurile au fost în creştere şi din aceste considerente minimul de existenţă pentru această perioadă a fost de asemenea în creştere, inclusiv şi faţă de trimestrul I (104,6%), iar faţă de trimestrul II a scăzut doar cu 3,5%. Conform datelor Cercetării bugetelor gospodăriilor casnice, veniturile disponibile ale populaţiei în primele trei trimestre ale anului 2007 au variat de la 892 lei, în medie pe o persoană în trimestrul I, până la 1068,6 lei în trimestrul III. Veniturile disponibile ale populaţiei în trimestrul III au depăşit valoarea minimului de existenţă cu 6,8%. Întreţinerea unui copil presupune alocarea în medie a 929 lei lunar, cu o diferenţiere a acestui indicator în dependenţă de vârsta copilului, de la 378,1 lei pentru un copil în vârstă de până la 1 an şi până la 1036,6 lei pentru un copil în vârstă de 7-15 ani. În condiţiile în care minimul de existenţă pentru pensionari a constituit 883,2 lei în trimestrul III, valoarea medie a pensiei lunare stabilite pentru această categorie de populaţiei la 1 octombrie anul curent a constituit 539,4 lei, ce respectiv face posibilă acoperirea minimului de existenţă la nivelul de 61,1%. Valoarea minimului de existenţă este condiţionată atât de nivelul preţurilor la produsele alimentare incluse în coşul alimentar, cât şi de ponderea cheltuielilor ce revine coşului produselor nealimentare şi serviciilor, care este determinat în baza structurii reale a cheltuielilor de consum ale populaţiei conform cercetării bugetelor gospodăriilor casnice. Premierul Vasile Tarlev a cerut recent responsabililor de la Guvern ca noţiunile de „coş minim de consum” sau „minim de existenţă” să dispară, menţionând că acestea sunt învechite şi speculative, iar R. Moldova ar trebui să introducă în acest sens standardele Uniunii Europene, şi nu noţiuni vechi care nu corespund realităţii.