Vasile Nedelciuc, membru al Prezidiului primului Parlament, președinte al Comisiei parlamentare pentru relații externe, susține că în „etapa primului Parlament” au fost făcute mai multe greșeli mari și prima este faptul că reprezentanții Frontului Popular, el fiind unul dintre ei, au acceptat să înainteze, să sprijine un prim-ministru, care să conducă un guvern în care 80-90% din membri nu erau oamenii lor, ci ai altor deputați. Pentru că nu aveau o majoritate parlamentară, acest lucru a însemnat o greșeală fatală. Declarația a fost făcută în cadrul dezbaterilor publice cu tema: „Independența: pași înainte și pași înapoi, în viziunea partidelor care au deținut și dețin funcții de conducere în stat”, ediția a 93-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova.
Vasile Nedelciuc spune că a încercat să se opună, chiar dacă colegii lui nu aveau idee ce înseamnă Parlament și o majoritatea parlamentară. Ca urmare a fost etichetat ca omul Moscovei și KGB-ist. O a doua mare greșeală, în opinia sa, a fost că oamenii nu au înțeles că este practic imposibil, dacă îți proclami independența, să menții sau să dezvolți moștenirea industrială de la vechiul regim, în condițiile când multe întreprinderi erau subordonate Moscovei. Odată cu proclamarea independenței de către state, însăși Moscova a inițiat stoparea graduală a finanțării unităților economice de la Chișinău. Însă unii, în mod demagogic, până astăzi afirmă că democrații au venit și au distrus economia.
Și a treia greșeală, spune Vasile Nedelciuc, a fost una politică. Potrivit lui, în mod normal urma să fie înfăptuită Unirea, însă dacă acest lucru nu s-a realizat, a fost declarată Independența. În opinia sa, nu era cazul ca Republica Moldova să devină membră a CSI, inclusiv în condițiile unui războit pe teritoriul său, până la identificarea unei soluții. În viziunea sa, intrarea în CSI, dar și neutralitatea permanentă sunt niște pietre de moară pe destinul Republicii Moldova. A patra greșeală a fost privatizarea, care a continuat și cu al doilea Parlament. Fostul parlamentar mai spune că au exista și lucruri bune, printre care Declarația de Independență în condiții destul de complicate, „Declarație care stă și astăzi în picioare și care va sta cu siguranță mulți ani înainte. La fel, primul Parlament a fost cel care a deschis tinerilor ușile pentru studii în România, dar și a făcut primele apropieri de Occident, primele demersuri către șefii de state din Europa”, a spus el.
O altă greșeală din acea perioadă, ulterior și a Partidului Democrat Agrar, care a avut majoritate covârșitoare în Parlament, este că au existat oameni cu mai puțină carte și nu au înțeles că România și celelalte țări din jur vor deveni membre ale Uniunii Europene. În context, trebuiau folosiți acei ani la maxim pentru a realiza cât mai multe legături cu România, ca atunci când aceasta urma să fie acceptată în UE, Moldova să fie acceptată cu un statut special în cadrul UE.
Întrebat fiind cât de realistă era pe atunci ideea unirii cu România, Vasile Nedelciuc susține că unirea era dorită de toată lumea pentru că era un lucru firesc. „Când s-a prăbușit Uniunea Sovietică și fusesem ocupați de ruși, unde trebuia să ne ducem? Dacă am fi fost și noi ca balticii, restabileam Constituția de până la 1944 și atunci nu participau la alegeri toți veniții, cum s-a întâmplat în țările baltice și noi ne-am fi dezvoltat ca balticii. Dar noi n-am putut să restabilim Constituția Regatului României, pentru că el nu mai exista”, a remarcat membrul Prezidiului primului Parlament
Dezbaterea „Independența: pași înainte și pași înapoi, în viziunea partidelor care au deținut și dețin funcții de conducere în stat”, face parte din ciclul de dezbateri publice desfășurate de către Agenția de presă IPN și Radio Moldova, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
