Deputatul PAS Vasile Grădinaru afirmă că avizul emis recent de Comisia de la Veneția (CdlV) pe marginea modificărilor operate de noua guvernare la Legea Procuraturii nu poate fi considerat „un cartonaș roșu” și că avizul nu a constatat nimic anticonstituțional. Ca și alți reprezentanți PAS anterior, Vasile Grădinaru a promis în cadrul unei dezbateri IPN că guvernarea va „ține cont de absolut toate recomandările” instituției europene, dând de înțeles că unele vor fi transpuse în lege, iar altele urmează a mai fi discutate.
Răspunzând criticilor aduse de oponentul său de dezbatere, deputatul BCS Vasile Bolea, Vasile Grădinaru a respins ideea că ultimul aviz a reprezentat un „cartonaș roșu, galben sau de oricare altă culoare” arătat noii guvernări din partea Comisiei de la Veneția.
„Am fost în strânsă legătură cu reprezentanții Comisiei de la Veneția. Pe unele aspecte, desigur, am avut poziții diferite. De exemplu, în privința mecanismului de evaluare a Procurorului General, am considerat oportun ca acest mecanism să fie stabilit de Consiliul Superior al Procuraturii, dar Comisia de la Veneția a recomandat ca procedura să fie detaliată direct în lege. O să ținem neapărat cont de acest lucru”, spune deputatul Vasile Grădinaru, care este și membru al Comisiei Juridice din Parlament.
O altă obiecție punctată în avizul CdlV, dar și de opoziție, s-a referit la suspendarea Procurorului General și a adjuncților săi în cazul în care în privința primului este pornită urmărirea penală. Deputatul PAS a argumentat că adjuncții sunt numiți direct de procurorul-șef și sunt fideli acestuia. „Acestea sunt realitățile din Republica Moldova și, bănuiesc, în alte state ar putea fi altfel. Aici vom avea o discuție, dar reiterez, noi vom ține cont de absolut toate recomandările Comisiei de la Veneția, deși ele nu sunt obligatorii”.
„Dacă citim acest aviz, n-o să găsim nicăieri expresia că aceste modificări sunt anticonstituționale”, a adăugat Vasile Grădinaru.
Referitor la criticile privind graba cu care s-au adoptat aceste acte juridice, deputatul PAS a argumentat că oamenii sunt extrem de nemulțumiți de calitatea justiției și ei nu mai pot răbda „Ei vor ca schimbarea să vină nu mâine, nu poimâine, dar azi, acum, aici”.
Graba a fost dictată și de un alt aspect: „Oameni care sunt considerați cu pufușor pe botișor iau avioanele și pleacă din țară. Și noi ne-am fi dorit ca acest proces de discuții și reflectări să fie mai îndelungat, dar termenele au fost restrânse la maximum tocmai pentru a construi, în primul rând, o justiție corectă și a-i deferi justiției pe toți cei care au încălcat legea”, spune Grădinaru, adăugând că, în orice caz, termenele prevăzute de lege nu au fost încălcate.
În privința excluderii Procurorului General din componența CSP, potrivit lui Grădinaru, recomandarea a fost ca procurorul-șef să participe la acest proces, deci nu e neapărat ca acesta să fie membru cu drepturi depline. Având în vedere faptul că toți procurorii se supun Procurorului General, raționamentul excluderii acestuia din componența CSP e evitarea oricărei influențe asupra celorlalți membri CSP, mai ales în cazul procedurilor în care procurorul-șef este vizat direct.
Deputatul PAS spune că independența Consiliului Superior al Procuraturii a fost garantată prin modificările legislative adoptate de noua guvernare. „Din doisprezece membri, șase sunt numiți de către Adunarea Generală a Procurorilor. Al șaptelea membru este președintele CSM, care, iarăși, este un organ independent și autonom și nu poate fi considerat politic. Trei sunt votați de Parlament proporțional reprezentării și, respectiv, ceilalți sunt din oficiu. Deci, cel puțin șapte-opt membri din start nu sunt dependenți de putere”, spune Grădinaru, concluzionând că toate la un loc constituie o garanție a faptului că CSP va reprezenta interesele legitime ale procurorilor, nu ale guvernării.
Dezbaterea publică la tema „Avizul Comisiei de la Veneția: semnal de alarmă asupra stării statului de drept sau îndemn de perfecționare a proceselor democratice?”, organizată de IPN, a fost ediția a 219-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
