Deputatul PAS, Vasile Grădinaru, explică decizia majorității parlamentare de a modifica legislația electorală astfel încât alegerile prezidențiale să fie organizate în aceeași zi cu referendumul anunțat de Maia Sandu. Potrivit deputatului, cele două exerciții electorale pot avea loc în aceeași zi, întrucât decizia Curții Constituționale din 2014 nu vizează referendumurile, ci scrutinele electorale. Adică, nu pot avea loc, în aceeași zi, două tipuri de alegeri naționale, însă un referendum poate avea loc în aceeași zi cu un scrutin electoral, notează IPN.
La sfârșitul sesiunii parlamentare, deputații PAS au aprobat modificarea Codului Electoral și au introdus în legislația națională posibilitatea ca alegerile prezidențiale să fie organizate în aceeași zi cu referendumul republican.
„Dacă analizăm prezența la urne la toate scrutinele, din toate timpurile, vedem că la scrutinele prezidențiale participă cei mai mulți cetățeni. Organizarea concomitentă a acestui scrutin cu referendumul, ar avea un impact mai mare și referendumul ar fi mult mai reprezentativ. Oricare va fi decizia, ea va reprezenta voința poporului. Pentru a exclude orice interpretări am venit cu această modificare ca să fie clar scris, negru pe alb, că este posibil să fie organizate concomitent aceste două tipuri de alegeri”, a spus deputatul PAS, Vasile Grădinaru, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RliveTV.
Potrivit deputatului PAS, cei care fac trimitere la decizia Curții Constituționale din 2014 confundă scrutinele electorale cu referendumurile. Potrivit lui Vasile Grădinaru, judecătorii Curții au interzis organizarea concomitentă a două tipuri de alegeri, fiind însă permisă organizarea, în aceeași zi, a unui scrutin electoral cu un referendum.
„Vă încurajez să citiți atent decizia Curții Constituționale și să atrageți atenția la două lucruri. Cei care fac trimitere la acea decizie a Curții Constituționale, n-au citit-o atent. Acea decizie se referă la scrutine. Trebuie să ridicăm Codul Electoral și să citim ce înseamnă un scrutin. „Scrutin electoral” înseamnă alegeri parlamentare, prezidențiale și locale. Dar nu și referendum. Referendumurile nu sunt alegeri naționale. Mai mult, dacă analizăm decizia Curții Constituționale de validare a referendumului din 2019, Curtea nu a avut obiecții că referendumul a avut loc în aceeași zi cu alegerile naționale. Noi am aprobat această lege, dacă cineva are pretenții la ea, nu are decât s-o conteste la Curtea Constituțională”, a mai spus deputatul Vasile Grădinaru.
La sfârșitul lunii decembrie președintele Maia Sandu a cerut Parlamentului organizarea unui referendum privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Inițiativa a fost lansată după ce Consiliul European a decis deschiderea negocierilor de aderare UE – Republica Moldova.
