Guvernul condus de Natalia Gavrilița a gestionat situația în Republica Moldova în condițiile mai multor crize, de aceea este reușita că acesta a rezistat. Deși datele sociologice arată că Guvernul demisionar nu se bucura de încrederea opiniei publice, Executivul a demonstrat că poate să reacționeze în cele mai nefavorabile condiții. Acesta și-a asumat o sarcină deloc ușoară și a majorat la început de mandat pensiile și a reacționat destul de bine în gestionarea crizei refugiaților. Opinii în acest sens au fost exprimate de Vasile Cantarji, manager de proiecte, Compania Sociologică СBS Research, în cadrul unei dezbateri publice organizată de Agenția de presă IPN.
Sociologul a comparat nivelul de încredere a populației în persoana mai multor prim-miniștri la câte un an de mandat. Potrivit sondajelor, de cea mai mare încredere s-au bucurat Guvernul condus de Vasile Tarlev (52%), Iurie Leancă (49%), Zinaida Griceanîi (43%), Vlad Filat (43%). Cea mai mică încredere a fost în Guvernul lui Valeriu Streleț (10%), Ion Sturza (15%) și în cel condus de Chiril Gaburici (15%). Nivelul de încredere a populației în Guvernul condus de Natalia Gavrilița a constituit 25%.
Vasile Cantarji a spus că dimensiunile crizelor au fost mult peste putința oricărei guvernări de a le gestiona și a rămâne văzută pozitiv în opinia publică. Potrivit lui, dintr-o situație de criză nu poți ieși în câștig, or, miza gestionării unei crize este dimensiunea pierderilor. Cu cât pierderile sunt mai mici, cu atât mai bine te-ai descurcat. „Suntem o populație destul de vulnerabilă și gradul de satisfacție de acțiunile guvernării sunt foarte puternic influențate de indicatori ca evoluția prețurilor”, a explicat sociologul.
Managerul de proiecte în Compania Sociologică СBS Research a remarcat că Guvernul plecat a atins un record istoric în Republica Moldova, precizând că Executivul a acordat populației un suport financiar enorm în raport cu PIB. Pe de altă parte, el a opiniat că cel mai mare neajuns al Guvernului care a plecat este „comunicarea foarte proastă, chiar și greșeli de comunicare în anumite situații, ceea ce a creat des impresia de lipsa de transparență”.
Vasile Cantarji a menționat că prioritățile pe care le-a anunțat candidatul desemnat la funcția de premier, Dorin Recean, se încadrează în principalele preocupări ale cetățenilor. Conform sondajelor, prima îngrijorare a cetățenilor constituie prețurile. Iar unul dintre domeniile prioritare anunțate de Dorin Recean a fost cel economic: „o nouă viață pentru economie, prin acordarea mai multor resurse, investiții domeniului de afaceri, întreprinderilor mici și mijlocii”. „Dacă guvernării îi reușește să impulsioneze dezvoltarea economiei, acest lucru va diminua preocuparea de prețuri, sărăcia. Teza - o nouă viață pentru economie - poate conține și o puternică substanță de ajutorare a business-ului ca urmare a pierderilor suferite în 2022, acesta fiind totuși anul de ajutorare a cetățenilor și a gospodăriilor”, a spus el.
Sociologul a adăugat că Dorin Recean a pus accentele pe disciplina și ordinea pe interior și sporirea nivelului de securitate, ceea ce reprezintă un lucru important, reieșind din faptul că pe locul doi la îngrijorările populației se află un război în vecinătate. De asemenea, managerul de proiecte a precizat că în preocupările anunțate de Dorin Recean lipsește lupta indirectă cu corupția, în pofida faptului că guvernarea actuală a fost votată în ultimele alegeri parlamentare anume pentru promisiunea de a combate corupția.
Dezbaterea publică la tema „Schimbarea Guvernului: motive și așteptări”, este a 273-a ediție de dezbateri din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
