Rezoluția adoptată de către Parlamentul European pe 14 noiembrie este una chiar foarte moale, susține analistul politic Valeriu Pașa. Potrivit lui, treptat, structurile Uniunii Europene, în particular Parlamentul European, ajung din urmă cetățenii Republicii Moldova în exprimarea percepțiilor despre ceea ce se întâmplă în țară. Chiar și așa, în opinia sa, limbajul UE în rezoluție este unul extrem de diplomatic, în textul căreia au fost trecute toate lucrurile pozitive, care au putut fi găsite în evoluția din ultima perioadă. Declarațiile au fost făcute în cadrul dezbaterilor publice cu tema: „Impactul Rezoluției Parlamentului European din 14.11.2018 asupra clasei politice și societății moldovenești”, ediția a 96-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova.
Potrivit analistului, se poate jongla cu termeni – „că-i suspendare sau blocare, politic sau nepolitic, însă există o realitate percepută în birourile funcționarilor, politicienilor europeni, a reprezentanților ambasadelor statelor membre UE, ai Delegației UE la Chișinău și tot ce înseamnă Uniunea Europeană în sensul cel mai larg”. În opinia sa, orice poziție exprimată de Uniunea Europeană, apriori, este una politică. „Că se încearcă atribuirea politizării, în sensul că opiniile exprimate în această rezoluție vin doar din partea unui grup parlamentar, care da, este cel mai influent – PPE – nu este adevărat, pentru că a fost votată de mult mai mulți deputați decât cei din PPE, o diversitate foarte mare”, susține Valeriu Pașa.
Analistul afirmă că sensul Rezoluției spune foarte clar: „Stimată guvernare de la Chișinău, vă vedem, știm și înțelegem până în cele mai mici detalii ceea ce se întâmplă în Republica Moldova, dar vă lăsăm ușa deschisă. Adică, vă dăm oportunitatea să vă revedeți comportamentul și să vă liniștiți, dar să nu continuați în direcția în care ați luat-o – cu anulări de alegeri, cu anulări de democrație în sine, cu încălcare zilnică a Constituției și a bunului simț”.
Valeriu Pașa a mai spus că este pentru prima dată când instituțiile europene vorbesc despre exemple concrete. Se face referire foarte clară la dosarul lui Ilan Șor, care, în viziunea sa, „este ridicol și acolo nu ai ce judeca”. Potrivit analistului, dosarul este tergiversat în mod evident și se acest lucru vede cu ochiul liber. În ceea ce ține de sancțiuni personale, analistul menționează că este vorba despre un mesaj de ordin general și anume unde poate să aducă situația actuală din Republica Moldova, dacă va continua în aceeași direcție: „într-un moment dat, persoane cheie care se fac vinovate pentru diferite situații de corupție mare și de încălcarea drepturilor omului, pot să se aleagă cu sancțiuni personale – blocare de fonduri, proprietăți, interdicții de călătorie și alte lucruri de genul acesta”.
Referitor la afirmația analistului Roman Mihăeș, precum că grupurile PPE și ALDE din Parlamentul European s-au asociat împotriva Partidului Democrat din Republica Moldova și a PSD din România, Valeriu Pașa a declarat că în interiorul Parlamentului European, într-adevăr, există oficial o coaliție a partidelor, din care fac parte Partidul Popular European și Partidul Social Democrat, ultimul a delegat membri în Comisia Europeană, inclusiv este vorba despre prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans etc. „Dacă vorbim despre exact cazul României, ca să nu existe interpretări că uite, cineva a politizat, că PPE a atacat PSD, nu, domnul Timmermans, care este cel mai important exponent al partidelor social-democrate în Comisie, este cel mai activ critic al pseudo-reformelor în justiție, care se fac la București”, a precizat Valeriu Pașa.
Valeriu Pașa a declarat că impactul Rezoluției va fi resimțit, în primul rând, de societate. Pe termen mediu, Rezoluția va continua tendința de îmbunătățire a imaginii Uniunii Europene în Republica Moldova și popularității opțiunii de integrare europeană, care crește, potrivit sondajelor credibile, deja de un an. În opinia sa, unul dintre factorii care alimentează această dinamică este schimbarea de retorică din partea Uniunii Europene care treptat refuză să se prefacă precum că nu vede ce se întâmplă în Moldova și spune lucrurilor pe nume. „Transmite mesaj cetățenilor, transmite mesaje societății civile, opoziției ca să reziste, să apere democrația. Totuși, va fi și un impact asupra procesului politic intern, pentru că este vorba despre un mesaj adresat guvernării, în special liderului PDM, Vlad Plahotniuc.
Dezbaterea „Impactul Rezoluției Parlamentului European din 14.11.2018 asupra clasei politice și societății moldovenești”, face parte din ciclul de dezbateri publice desfășurate de către Agenția de presă IPN și Radio Moldova, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
