logo

Valentin Dolganiuc: Cetățenii moldoveni nu au nostalgii față de URSS, ei sunt victime ale propagandei


https://www.ipn.md/index.php/ro/valentin-dolganiuc-cetatenii-moldoveni-nu-au-nostalgii-fata-de-8004_1093943.html

Cetățenii moldoveni nu au nostalgii față de Uniunea Sovietică, ci sunt victime ale propagandei. De această părere este Valentin Dolganiuc, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, transmite IPN.

În cadrul dezbaterii publice cu tema „Evoluția războiului ruso-ucrainean și influența acesteia asupra fenomenului nostalgiei după URSS”, organizată de Agenția de presă IPN, Valentin Dolganiuc a declarat că învățământul, presa și biserica sunt mijloacele cheie ale propagandei rusești. El menționează că învățământul are un rol important în ceea ce privește schimbarea mentalității colective.

„Nu veți găsi niciun cuvânt în manualele din istoria contemporană despre intervenția imperială împotriva Finlandei. Nu se spune nimic despre ocuparea Basarabiei și a Bucovinei de Nord, ruperea acestor teritorii de la spațiul românesc, despre deportările din 1949, se vorbește doar că au fost deportați culacii și bogații pentru că nu doreau să se organizeze colhozurile”, explică Valentin Dolganiuc. El susține că transmisiunile televiziunilor rusești trebuie interzise pe teritoriul Republicii Moldova.

„Un alt instrument folosit de Rusia, este televiziunea. Astăzi nu trebuie să trimiți tancurile rusești aici pentru că ai televiziunile aici, care non-stop promovează această propagandă rusească. De ce Ucraina a interzis televiziunile rusești, dar noi continuăm să le promovăm? Limba rusă este folosită ca un instrument al propagandei rusești și al prezenței rusești în acest teritoriu.”, spune Dolganiuc.

Potrivit lui, cel de-al treilea instrument de propaganda este biserica rusă, care îi cântă osanale lui Putin și sfințește tancuri, rachete cu care este omorâtă populația pașnică din Ucraina.

Valentin Dolganiuc spune că cetățenii moldoveni nu au nostalgii față de Uniunea Sovietică, ei mai degrabă se lasă manipulați de propaganda Federației Ruse.

„Eu, astăzi, la 30 de ani de la dispariția URSS nu pot vorbi despre nostalgii. Eu nu văd că ar exista nostalgii privind refacerea URSS, întrucât cei care au trăit atunci practic nu mai sunt în viață. Totuși, noi vedem aceste doleanțe ale tinerilor născuți în 1990 sau 1995 care spun că vor în URSS că, cică, atunci era mai bine. Totuși, când îi întrebi ce cunosc ei despre URSS, nu pot explica nimic. Susținerea pe care Vladimir Putin o are în Republica Moldova este rezultatul propagandei rusești în spațiul nostru”, explică Valentin Dolganiuc.

El spune că adaugă că, analizând tactica Federației Ruse de a acționa, războiul din Ucraina era previzibil.

„Înainte de prima fază a războiului a existat o pre-fază a războiului. Înainte de 24 februarie atenționam într-un articol că Rusia va ataca Ucraina. Nu puteai consolida 160 de mii de soldați la hotar cu Ucraina și să nu ataci. Pre-faza războiului a fost criza energetică. Toată Europa era de partea lui Putin, care declara că prin stabilirea unor relații economice cu Rusia vom putea să îl educăm pe Putin, dar nu au făcut-o. Europa a fost ocupată energetic. Germania, Franța și Italia au luat partea lui Putin la prima etapă a războiului. Cei care au schimbat macazul au fost americanii, care au insistat că asemenea chestiuni nu mai pot fi tolerate în Europa. Există o singură fază a războiului, acea de ocupare a Europei.”, spune Dolganiuc.

Potrivit lui, toate acestea i-au dat curaj președintelui rus Vladimir Putin, iar ceea ce unește populația din Rusia este limba rusă și nu etnia majoritară rusă.

„Rusia nu este naționalistă și n-a fost niciodată. Dacă Rusia astăzi nu ar avea armă nucleară, atunci acest război era să se termine deja. Problema numărul unu este războiul nuclear. Părerea mea personală este că problemele pe mapamond nu se vor termina atât timp cât acest imperiu va fi în picioare”, a adăugat Valentin Dolganiuc.

Dezbaterea publică cu tema „Evoluția războiului ruso-ucrainean și influența acesteia asupra fenomenului nostalgiei după URSS”, a fost realizată în cadrul ciclului „100 de ani de URSS și 31 de ani fără URSS: Nostalgia după Himere”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.