Astăzi vorbim limba română grație populației Basarabiei din 1812 care a rezistat terorii sistemului și și-a păstrat limba. Opinia aparține doctorului habilitat în istorie, Valentin Constantinov, și a fost expusă în cadrul dezbaterii publice „Calea lungă a limbii române spre casă”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit istoricului, Imperiul Rus și-a dorit distrugerea conștiinței naționale a populației din Basarabia începând cu 1812, însă n-a reușit grație rezistenței și verticalității basarabenilor.
Istoricul Valentin Constantinov spune că încă din 1812 miza Imperiului rus era distrugerea conștiinței naționale a românilor din Basarabia, distrugerea limbii române și inducerea ideii că românii și moldovenii ar fi popoare diferite. Potrivit istoricului, această tentativă de distrugerea a identității naționale a basarabenilor a eșuat grație rezistenței populației băștinașe.
„Populația Basarabiei în 1812 era de vreo 300 de mii de oameni. Adică două cartiere din Chișinău. Aceste 300 de mii de oameni au făcut un efort extraordinar pentru că noi astăzi discutăm în limba română datorită lor. Datorită credinței, verticalității și puterii lor de rezistență extraordinare pe care au avut-o împotriva Imperiului. Rușii au vrut aici orice numai nu moldoveni sau români. Când rușii și-au dat seama că nu au fost în stare să creeze aici o altă conștiință, au decis procesul de izolare a moldovenilor de români. Acest proces începe o dată cu bolșevicii. Când au văzut că nu pot face altfel, au decis să spună că moldovenii și românii sunt diferiți. Dar Ștefan e în România, Eminescu e în România”, a spus Valentin Constantinov.
Potrivit istoricului, limba română și-a păstrat unitatea grație migrației populației pe întreg spațiul românesc. Doctorul în istorie spune că doar printr-o campanie de conștientizare a trecutului și învățare a istoriei mai poate fi combătută teza potrivit căreia limba română și cea moldovenească ar fi limbi diferite.
„Fără o politică de conștientizare a trecutului, fără o minimă cultură istorică noi nu vom putea depăși acest hop. Eu, de la Chișinău, dacă mă întâlnesc mâine cu cineva din Ilfov, Oltenia, Banat, Crișana, Maramureș, noi ne vom înțelege perfect. Pentru că este greu de găsit o limbă mai unitară decât limba română. Cum s-a asigurat această unitate? Oamenii au circulat extraordinar de mult. Oamenii când acumulau datorii și nu aveau cum să le achite, fugeau. Fugeau la boierul vecin sau în țara vecină. De aceea, Moldova este plină de nume gen Ungureanu sau Munteanu. Care înseamnă om venit din Transilvania sau Țara Românească. Această circulație a asigurat unitatea limbii. Limba este aceeași și așa a fost de veacuri”, a explicat doctorul habilitat în istorie, Valentin Constantinov.
Valentin Constantinov spune că de veacuri limba era aceeași pe întreg spațiul românesc, fapt confirmat în lucrările ilustrului om politic, originar din Moldova, Mihail Kogălniceanu.
„Mihail Kogălniceanu spunea: patria mea este teritoriul unde se vorbește românește”. Deci, toată întinderea unde se vorbește românește. De aici vine expresia: patria mea – limba română. Credeam inițial că această expresie aparține lui Grigore Vieru, Stănescu, dar ea pentru prima dată a fost expusă de Kogălniceanu”, a mai spus istoricul.
Dezbaterea publică la tema „Calea lungă a limbii române spre casă” este ediția a 32-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
