„Care sunt condițiile pentru a depune o plângere la CEDO? Câte hotărâri pronunțate anual la CEDO vizează Republica Moldova? Care e situația țării noastre în raport cu alte state membre ale Consiliului Europei când vine vorba de plângerile depuse și hotărârile pronunțate? Care sunt cele mai frecvente cauze ale plângerilor depuse de cetățenii moldoveni la CEDO? Ce implicații are o decizie CEDO pentru reclamant în raport cu instanțele naționale? Ce poate face statul pentru ca numărul de plângeri și implicit de decizii la CEDO să se reducă? Răspunsul la toate aceste întrebări, în interviul realizat de Octavian Bratosin cu directorul de programe al Asociației Promo-LEX, avocatul Vadim Vieru”.
---
IPN: Domnule Vieru, cum stă Republica Moldova la capitolul respectării drepturilor omului, în ceea ce privește domeniul justiției?
Vadim Vieru: Cei mai obiectivi indicatori ar fi cifrele oferite de CEDO legate de numărul de plângeri și cel al hotărârilor, pentru că oamenii se adresează constant. Aceste hotărâri CEDO ne arata problemele de bază ale sistemului justiției din Republica Moldova. Tipurile de violări constatate de CEDO rămân aceleași: maltratarea, arestările ilegale abuzive, probleme legate de articolul 6 – dreptul la un proces echitabil, probleme legate de articolul 8 – dreptul la respectarea vieții private și de familie, dreptul la proprietate. Și aceste cazuri sunt destul de multe în comparație cu alte state, cum ar fi Germania, de exemplu.
IPN: În ce condiții se poate adresa un cetățean moldovean instanței de la Strasbourg?
Vadim Vieru: CEDO are anumite criterii de admisibilitate: în primul rând, trebuie să existe un drept încălcat prevăzut de Convenție. Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu protejează toate drepturile care există, inclusiv drepturile sociale. Nu orice încălcare de drept al omului poate ajunge la CEDO. Avocații, reclamanții trebuie să verifice, dacă sunt întrunite aceste criterii. Un alt criteriu este epuizarea remediilor interne, trebuie să treci prin mecanismul justiției naționale, trebuie să te adresezi la procuratură, să mergi în instanță până obții o decizie definitivă. Abia apoi te duci la CEDO. Alt criteriu important este termenul de expediere a unei plângeri la CEDO: 4 luni de la data deciziei definitive și irevocabile.
IPN: Aveți o statistică referitoare la cele mai frecvente cauze ale plângerilor înaintate de moldoveni și dacă da, care sunt acestea?
Vadim Vieru: Statistica diferă de la an la an. CEDO publică statistica la începutul anului. În 2021, pentru Republica Moldova erau 600 de plângeri, în scădere față de anii anteriori. 5% - 6% din plângeri ajung să fie examinate. Sunt 20 - 30 de hotărâri anual în cazul Republicii Moldova, nu e foarte mult ca număr, dar comparat cu alte state, e destul de mult, se examinează cazuri importante, cu impact asupra sistemului de justiție din Republica Moldova. Statul plătește despăgubiri, dar pe lângă asta, e important ca statul să implementeze măsuri ca aceste violări să nu se repete pe viitor și noi aici avem probleme.
IPN: O problemă semnalată în justiția din Moldova este durata mare a proceselor, tergiversarea acestora. Cât durează un proces la CEDO, după cât timp se emite o decizie sau o hotărâre după depunerea unei sesizări?
Vadim Vieru: Viteza de examinare în instanțele din țară e destul de rapidă, comparativ cu alte state. La CEDO situația e diferită, fiind o instanță internațională. CEDO e victima propriului succes: având în vedere hotărârile luate în anumite cazuri, hotărâri cu impact în diferite state, tot mai multe persoane fizice sau juridice au început să expedieze plângeri la CEDO, ceea ce a dus la un grad mare de încărcare. Chiar dacă nu ar mai primi plângeri, judecătorii de la CEDO ar avea de lucru încă 2-3 ani, poate mai mult, ca să examineze cazurile aflate în procedură de mai mulți ani. O examinare durează 6-7 ani, spre 10 ani, ceea ce e o perioadă destul de lungă pentru reclamant.
Republica Moldova depășește state ca Franța sau Germania atât la numărul de plângeri, cât și la condamnări
IPN: Care e bilanțul Republicii Moldova la CEDO, comparativ cu alte țări membre ale Consiliului Europei, avem mai multe sau mai puține condamnări ale statului?
Vadim Vieru: Noi avem un număr net superior în comparație cu state europene mult mai mari, dacă vorbim de plângeri expediate pe cap de locuitor, și hotărâri pe cap de locuitor, față de Germania sau Franța, deci, numărul e destul de mare. Sunt și state care ne întrec sau ne întreceau, Federația Rusă - care a fost data afară din CEDO - și Turcia.
.jpg)
IPN: Ce înseamnă pentru un petent obținerea unei decizii favorabile la CEDO? Care sunt implicațiile acestei decizii asupra hotărârii pronunțate în instanța din țară?
Vadim Vieru: O hotărâre CEDO nu înseamnă doar compensații sub formă de bani, dar poate să permită ca persoana să fie reabilitată sau o hotărâre pronunțată la nivel național care i-a afectat drepturile să fie revizuită de către instanțele naționale. Simpla comunicare a unui caz, adică asta înseamnă că CEDO a început să examineze acel caz, l-a comunicat Guvernului, permite reclamantului să inițieze o procedură de revizuire la nivel național. Persoanele vinovate pot fi ulterior date în judecată de către stat ca să compenseze cheltuielile sau prejudiciile cauzate statului prin plata despăgubirilor achitate.
IPN: Aveți un exemplu concret în care o astfel de condamnare a Republicii Moldova la CEDO putea fi evitată?
Vadim Vieru: Orice caz de condamnare a Republicii Moldova poate fi evitat, orice hotărâre putea fi prevenită, dacă statul ar fi acționat în interesul drepturilor omului. Existau anumite probleme sistemice în justiția de la noi, era nevoie de anumite reforme - termenul excesiv de examinare a unui caz în instanță, de neexecutare a hotărârilor. Până nu s-a făcut o reformă mai completă, aceste hotărâri la CEDO nu au dispărut. Sau pe condițiile de detenție: ca să nu mai ai hotărâri la CEDO pe condiții de detenție, trebuie să îmbunătățești condițiile de detenție și asistența medicală în sistemul penitenciar. Asta înseamnă bani care trebuie investiți de stat și e vorba de mulți bani. Cu toate acestea, statul nu depune diligențe foarte mari ca să îmbunătățească cumva condițiile în domeniu, chiar dacă se schimbă guverne, politicieni și politicienii aceia reușesc și ei să ajungă prin penitenciarul 13, situația nu se schimbă foarte mult.
.jpg)
IPN: Anul trecut au fost zeci de hotărâri de condamnare a Republicii Moldova la CEDO. Care e situația acum, sunt șanse să vedem o scădere a numărului de condamnări în 2022?
Vadim Vieru: CEDO examinează în 2022 plângeri depuse acum 3-4 sau 5 ani. Există și excepții, CEDO comunică cazuri cu importanță sau care ridică anumite probleme de drept, recent avem astfel de cazuri comunicate, inclusiv cazul domnului Stoianoglo și așteptăm să vedem care va fi poziția Guvernului și ce hotărâre va lua CEDO.
Dacă avocații, procurorii și judecătorii ar fi mai pregătiți, în mare parte, hotărârile pronunțate de CEDO în cazul Republicii Moldova ar putea fi prevenite
IPN: Ce ar trebui să se schimbe în sistemul de justiție din Republica Moldova pentru ca numărul plângerilor la CEDO să scadă și, implicit, și cel al condamnărilor?
Vadim Vieru: Pe partea de proceduri cred că suntem destul de bine. Cred că încă sunt anumite influențe ale politicului în procesul de justiție, ceea ce afectează inclusiv calitatea soluțiilor și a hotărârilor în instanțe, care duc ulterior la condamnări. Mai e nevoie de investit în calificarea avocaților, procurorilor, judecătorilor, pentru că tot timpul e loc de mai bine. Dacă ei ar avea o pregătire mai bună, atunci aceste hotărâri pe care le avem în prezent la CEDO ar putea să fie prevenite în mare parte.
IPN: Cât de departe sunt planurile de reformă anunțate de autorități de realitatea de pe teren?
Vadim Vieru: Cred că greșeala fundamentală pe care o fac foarte mulți politicieni care încearcă să reformeze justiția este că nu comunică, în primul rând, cu sistemul judiciar. Comunicarea e foarte slabă. Iar oamenii care cunosc cel mai bine ce trebuie să fie schimbat ca lucrurile să meargă bine, sunt oamenii care lucrează zi de zi în justiție, judecătorii. Ei ar trebui consultați în primul rând și opinia lor să fie luată în considerare când e vorba de reforma în justiție. Sunt și judecători care acționează cu rea credință, dar în mare parte, și în special judecătorii tineri sunt foarte bine pregătiți, integri, și guvernul ar trebui să țină cont de opinia lor.
.jpg)
IPN: Recent în regiunea transnistreană a fost dată o lege prin care oamenilor li se interzice să se adreseze la CEDO sau să își caute dreptatea în instanțele de la Chișinău. Ce se poate face pentru protejarea oamenilor din stânga Nistrului de abuzuri?
Vadim Vieru: Este o așa-numită lege emisă de administrația de la Tiraspol, e un pas disperat. Ei înțeleg și se tem că atunci când încalcă drepturile omului, oamenii pot depune plângeri la procuratură, în instanțe. Încearcă să intimideze locuitorii din regiunea transnistreană, ca să reducă numărul de plângeri ale oamenilor de acolo adresate autorităților constituționale. S-au inspirat de la regimuri autoritare, cum ar fi Belarus sau Federația Rusă. Noi lucrăm în continuare cu oamenii de acolo, îi ajutăm, depunem plângeri, inclusiv la mecanisme internaționale și oamenii de acolo se pot adresa inclusiv împotriva Republicii Moldova la CEDO. Până pe 16 septembrie se mai pot adresa plângeri și împotriva Federației Ruse, chiar dacă nu mai este de jure membru CEDO.
---
Interviul cu tema „Toate condamnările Moldovei la CEDO puteau fi evitate dacă statul ar fi acționat în interesul drepturilor omului” a fost realizat de Agenția de presă IPN în cadrul proiectului „Suport pentru reforma justiției prin mediatizarea în format multimedia a cazurilor relevante de presupusă injustiție” Varianta video a interviului poate fi văzută aici.