Utilizarea, în materialele jurnalistice, a noțiunilor de „invalid”, „surd”, „mut” sau „persoană cu handicap”, constituie un fapt discriminatoriu, inadmisibil în activitatea jurnalistică, atenționează Centrul pentru Jurnalism Independent, în cadrul rubricii „Juristul Presei”. Legea cu privire la asigurarea egalității prevede că orice formă de discriminare este interzisă, iar promovarea unei politici sau efectuarea unor acțiuni care încalcă egalitatea în drepturi a persoanelor trebuie să fie înlăturată de autoritățile publice competente şi sancționată conform legislației, transmite IPN.
Potrivit CJI, pentru a relata corect faptele referitoare la persoanele cu nevoi speciale, în loc de „invalizi”, „bolnavi”, „orbi”, „surzi”, „muți”, „persoane cu handicap”, este recomandabil de a utiliza sintagma „persoane cu nevoi speciale” sau „persoane cu dizabilități”.
În loc de „invaliditate de gradul I-III”, pot fi utilizați termenii „dizabilitate severă/accentuată/medie”. De asemenea, se recomandă evitarea prezentării materialelor jurnalistice într-o formă care ar putea prejudicia onoarea și demnitatea persoanelor cu nevoi speciale. Este recomandabil să fie adoptată o abordare echilibrată și echidistantă, pentru a nu admite crearea stereotipurilor.
Odată cu ratificarea de către Republica Moldova a Convenției ONU privind persoanele cu dizabilități, cadrul legal național a suferit o serie de modificări. Printre acestea se numără și adoptarea, în anul 2012, a Legii privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități. Potrivit legii, dizabilitatea unei persoane se poate manifesta prin deficiențe fizice, mintale, intelectuale sau senzoriale care, în interacțiune cu diverse obstacole, pot îngrădi persoanei participarea deplină şi eficientă la viața societății, în condiții de egalitate cu celelalte persoane.
CJI precizează că legislația națională mai conține câteva legi, hotărâri de Guvern și regulamente care încă nu au fost racordate la cerințele Convenției ONU privind persoanele cu dizabilități, ca de exemplu: Regulamentul circulației rutiere, care conține noțiuni discriminatorii precum „invalizi”, „cărucioare pentru invalizi”, „conducători surzi” sau „surdomuți”. În pofida existenței acestor neconcordanțe ale legislației, e necesar să fie folosite noțiuni non-discriminatorii la adresa persoanelor cu dizabilități.
