 |
|
| Veaceslav Craciun | |
Experiență utilă și actuală
Autonomia Găgăuză intenționează să stabilească relații de colaborare oficiale cu Tirolul de Sud. Aceasta este concluzia ca rezultat al vizitei de lucru a bașcanului Găgăuziei, Irina Vlah și speakerului Adunării Populare Vladimir Cîssa, întreprinsă recent în capitala provinciei autonome italiene orașul Bolzano.
Guvernatorii Găgăuziei au avut o serie de întrevederi cu liderii Tirolului de Sud, în special, cu președintele Parlamentului, Roberto Bitto și guvernatorul regiunii, Arno Kompatscher. Serviciul de presă al APG a informat că părțile au discutat mai multe chestiuni privind dezvoltarea regională, atribuțiile regiunii, relațiile instituționale, mecanismele de soluționare a litigiilor, dezvoltarea economică a Tirolului de Sud. Vladimir Cîssa a vorbit despre activitatea Adunării Populare accentuând că experiența Tirolului de Sud este „utilă și actuală” pentru perfecționarea relațiilor dintre autoritățile Republicii Moldova și ale Autonomiei Găgăuze.
În ultimii ani, experiența europeană și, în special, cea italiană de stabilire a relațiilor cu autonomiile este studiată frecvent în Găgăuzia. Spre exemplu, la cea a Tirolului de Sud deseori se referă reprezentanții din partea Găgăuziei în grupul de lucru al Parlamentului Republicii Moldova și Adunării Populare a Găgăuziei, care se străduiește să soluționeze problema slabei funcționări a Unității Teritorial Administrative Gagauz Yeri. Acum doi ani, parlamentari moldoveni și găgăuzi au efectuat o vizită de informare la Bolzano.
„Totalizând rezultatele vizitei, grupul de lucru a ajuns la concluzia că experiența Tirolului de Sud este utilă pentru perfecționarea mecanismelor de interacțiune dintre autoritățile Moldovei și Găgăuziei”, constata în decembrie 2015 vicepreședintele Adunării Populare a UTA Găgăuzia, Alexandr Tarnavski.
Garanțiile interne și externe
Esența acestei experiențe parlamentarii au expus-o într-un raport special privind rezultatele vizitei. Spre exemplu, printre particularitățile evidențiate în Tirolul de Sud este faptul că statutul acestuia nu poate fi modificat de către Parlamentul italian. Specific este, de asemenea, că litigiile dintre autonomie și autoritățile centrale sunt soluționate de către Curtea Constituțională. UTA Găgăuză de mai mulți ani solicită examinarea acestor două chestiuni în relațiile sale cu Chișinăul.
Un proiect de lege, elaborat de către grupul de lucru, prevedea aplicarea unor modificări la Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, care stipula că actul respectiv poate fi modificat de către Parlament cu votul a două treimi din deputați și doar cu acordul Adunării Populare. Însă această inițiativă legislativă a fost adoptată doar în prima lectură. În ce privește faptul că litigiile dintre Comrat și Chișinău sunt soluționate în instanțe de prim grad de jurisdicție, reprezentanții Găgăuziei deocamdată se limitează doar la nemulțumirea și dezacordul cu o asemenea practică, fără a înainta inițiative concrete de schimbare a situației.
Politicienii găgăuzi apreciază și experiența italiană privind funcționarea partidelor regionale. Forțele politice din Tirolul de Sud activează intens în perioada alegerilor locale, formulează și promovează interesele comunității locale, iar în campaniile naționale intră în coaliție cu partidele italiene, menționează parlamentarul din Găgăuzia Fiodor Gagauz.
O altă particularitate a Tirolului de Sud, pe care, ce-i drept, politicienii nu au evidențiat-o, este factorul garantului extern. În cazul autonomiei italiene, acest rol îl exercită Austria, care, la nivel legislativ, a obținut de la Italia dreptul de a proteja minoritatea vorbitoare de germană din localitate (anexa IV la Tratatul de Pace între Austria și Italia, semnat la Paris la 10 februarie 1947). Motivele în acest sens erau considerabile: pe parcursul mai multor secole, provincia Tirolul de Sud s-a aflat în componența Austriei, fiind alipită la Italia în anul 1919, ca rezultat al recroirii după război a hărții europene. În cazul Găgăuziei și al Moldovei o asemenea comparație nu este oportună.
O experiență interesantă, cu o anumită perspectivă în condițiile noastre, constă în activitatea organului special, creat prin participarea autorităților italiene și a administrației Tirolului de Sud. Spre deosebire de grupul de lucru format din membri ai Parlamentului RM și reprezentanți ai Adunării Populare, în Italia acesta constituie mecanismul de colaborare interguvernamentală.
Necesitatea creării unui mecanism analogic de colaborare cu Găgăuzia este determinată de activitatea grupului de lucru în ultimii doi ani. Dacă e să analizăm deciziile adoptate de acest grup, majoritatea nu are legătură cu obiectivul propus – asigurarea funcționalității Găgăuziei – și urmau să fie aprobate la ședințele de Guvern. Timp de doi ani au fost elaborate doar trei inițiative legislative privind garantarea competențelor și atribuțiilor autonomiei Găgăuze.
Echilibrul de interese
În afară de politicieni, de realitățile din Tirolul de Sud au luat cunoștință și membri ai asociațiilor de experți din Găgăuzia și Moldova. În septembrie curent, orașul Bolzano a fost vizitat de un grup de reprezentanți ai mai multor organizații neguvernamentale, regionale și naționale, între care „Piligrimdemo”, IDIS „Viitorul”, Centrul „Contact”, precum și cadre didactice de la Universitatea din Comrat, specialiști independenți. În cadrul vizitei, aceștia au studiat experiența și mecanismele de interacțiune dintre Roma și Tirolul de Sud privind transferul de competențe de la nivel central la nivel de autonomie, precum și rolul societății civile în acest proces.
La momentul actual, experții pregătesc mai multe studii ce vor conține recomandări practice pentru asociațiile obștești, autoritățile din Găgăuzia și din Republica Moldova, partenerii internaționali participanți la dialogul privind perfecționarea statutului Găgăuziei.
Lista particularităților specifice ale Tirolului de Sud, precum rezultă din exemplele expuse, este impunătoare. Dar nu toate au șansa de aplicare. În acest sens, trebuie să existe un echilibru între interesele regionale și cele naționale. Este important ca Autonomia să nu se considere nesatisfăcută pentru că nu are posibilitatea să dispună de o autonomie mai largă, iar Statul să nu considere că îi acordă regiunii atribuții exagerate.
Senatorul italian Francesco Palermo, Președintele Institutului
pentru studierea Federalismului și Regionalismului, în cadrul discuțiilor cu experții din Moldova, a formulat cu exactitate criteriul esențial al unui dialog eficient între autoritatea centrală și autonomie: trebuie formulate propuneri argumentate și temeinice.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.