Uniunea Europeană este foarte îngrijorată de politica energetică expansivă a Rusiei

Politica energetică expansivă a Rusiei provoacă temeri tot mai acute Uniunii Europene, care a decis, odată cu inaugurarea Preşedinţiei finlandeze, să accelereze ritmul lucrărilor de construcţie la gazoductul Nabucco, menit să reducă dependenţa de gazele naturale ruseşti, scrie presa românească, citată de Info-Prim Neo. Cinci state europene - Austria, Ungaria, România, Bulgaria şi Turcia - au decis, la Viena, că vor finaliza mult mai rapid construcţia gazoductului Nabucco, care va transporta gazele naturale din Marea Caspică şi va transforma Azerbaidjanul într-unul dintre principalii furnizori europeni. Potrivit sursei citate, prioritatea absolută pe agenda Preşedinţiei finlandeze, securitatea energetică europeană se loveşte de ambiţiile companiei monopoliste „Gazprom”, aprobate şi încurajate de preşedintele Vladimir Putin. „Gazprom” a anunţat recent că va mări preţul până la un "nivel european" chiar şi pentru statele din CSI, care beneficiaseră de preţuri mai mici la resursele energetice. Prima lovită de decizia concernului rus a fost R. Moldova, care de la 1 iulie plăteşte cu aproape 50% mai mult pe gazele naturale faţă de anul trecut - 160 USD pentru mia de metri cubi. Ucraina mai are, în schimb, trei luni pentru a ajunge la un nou acord cu autorităţile ruse, ce doresc revizuirea celui existent, iar un eventual refuz al ucrainenilor de a accepta preţul impus s-ar putea solda cu o nouă criză energetică pe plan european. Potrivit sursei citate, majorarea preţului a lovit statele CSI pentru că acestea au refuzat să cedeze companiei ruseşti infrastructura de transport a gazelor naturale. Kievul informase incă de anul trecut că nici nu poate fi vorba de aşa ceva, iar Chişinăul a dat la rândul său un raspuns negativ „Gazprom”-lui. Majoritatea statelor foste sovietice şi-a întors deja privirile spre Turkmenistan, care, recent, a anunţat că rupe acordurile de livrare a gazelor naturale către „Gazprom”, întrucât compania refuzase să accepte majorarea de preţ pe care o doreau turkmenii. Milioanele de metri cubi turkmeni care intrau în conductele Gazprom-lui pentru a lua drumul spre alte ţări, la un preţ de câteva ori mai mare, vor putea astfel ajunge direct la destinatarii din Belarus, Ucraina sau Georgia. În timp ce statele ex-sovietice par a conta pe gazul turkmen, Uniunea Europeană preferă negocierile cu Azerbaidjanul, pe de o parte, iar pe de altă parte încearcă să sporească presiunile asupra Rusiei. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a afirmat marţi, la Helsinki, că va încerca să-l convingă pe Vladimir Putin să permită accesul companiilor occidentale la resursele de gaze naturale şi petrol ruseşti, dar şi să deschidă gazoductele „Gazprom”-lui companiilor rivale, toate în schimbul promisiunii că Uniunea nu va restricţiona accesul companiilor energetice ruseşti pe piaţa europeană. La 26 iunie curent, Uniunea Europeana şi miniştrii energiei din Austria, Ungaria, România, Bulgaria şi Turcia au căzut de acord asupra construcţiei conductei "Nabucco" de 3.300 km, care va face legătura între Marea Caspică şi Europa Centrală şi de Vest, fără concursul Rusiei. Costul gazoductului se ridică la 4,6 miliarde de euro.