Reprezentanții asociației „Unirea-ODIP” și cei ai Mișcării Politice „Unirea”, din care fac parte cinci formațiuni politice, au comemorat împlinirea a 80 de ani de la anexarea Basarabiei de către URSS din 28 iunie 1940. După ce au depus flori la Piatra Comemorativă din Piața Marii Adunări Naționale, au mers în fața Ambasadei Federație Ruse, unde au ținut discursuri și au lipit de gardul Ambasadei hărți cu România Mare. Concomitent, la monumentul în memoria victimelor deportărilor staliniste „Trenul durerii”, membrii Partidului Unității Naționale au lansat campania „Săptămâna Memoriei”, care se va desfășura până pe 6 iulie, transmite IPN.
„La 30 de ani de suveranitate și la 80 de ani de la ocupație, din păcate, Basarabia rămâne în continuare un satelit al Federației Ruse. Și doar dacă noi vom arăta direcția corectă, care este unirea cu România, în cadrul Uniunii Europene și NATO, atunci lucrurile se vor așeza la locul lor”, a declarat președintele Partidului Liberal, Dorin Chirtoacă. Acesta și-a exprimat speranța ca toți unioniștii să fie împreună „și nu așa cum s-a întâmplat astăzi”.
Președinta interimară a Partidului Popular Românesc, Tatiana Potîng, a menționat că e de datoria sfântă a fiecăruia să comemoreze aceste evenimente dureroase, „atâta timp cât cetățenii trec printr-o criză identitară, atâta timp cât în fruntea statului este un Dodon, care se umilește și umilește cetățenii, ducând ostașii să defileze la Moscova”.
„Noi dorim să fim parte a statului român. Aceasta este vrerea noastră. Acesta este dreptul nostru istoric și către acest deziderat, noi Mișcarea Politică „Unirea”, vrem să ghidăm Republica Moldova. Acesta este locul, rolul și scopul nostru politic major. Iar pentru ca să putem realiza acest lucru, noi, unioniștii, trebuie să ne unim”, a declarat Valeriu Munteanu, președinte al Uniunii „Salvați Basarabia”.
„Federația Rusă și acei oameni din Republica Moldova, care o susțin și-i apără cu aprig interes teritoriile și obiectivele în Republica Moldova, trebuie să țină cont că noi suntem deschiși pentru bunăstare, pentru colaborare, pentru buna înțelegere, dar nu din poziție din genunchi, ci din poziția de respect reciproc, așa cum fac statele lumii civilizate”, a spus liderul Asociației Obștești „Unirea ODIP”, Vlad Bileţchi.
După acțiunea de la Ambasada Federației Ruse, unioniștii au depus flori la Cimitirul Eroilor Români din sectorul Botanica al capitalei, aducând un omagiu ostașilor români.
Reprezentanții Partidului Unității Naționale s-au adunat în fața Monumentului în memoria victimelor deportărilor staliniste „Trenul durerii” din Aleea Gării. „Din această lecție din care nu s-a învățat, avem actualmente acțiuni de asemenea gen în estul Ucrainei sau în Crimeea și multe alte contestări pe care le vedem în discursul lui Putin față de anumite teritorii ale fostei Uniuni Sovietice. Politica revanșistă a Uniunii Sovietice și a Federației Ruse la ora actuală este una de continuitate și din ea trebuie de învățat. Vom învăța să vedem că 28 iunie 1940 a însemnat nu numai represiunile, deznaționalizarea, genocidul și deportările. 28 iunie a însemnat și fragmentarea teritorială a României și chiar a Basarabiei, care a fost cedată Uniunii Sovietice, anumite porțiuni”, a spus Octavian Țîcu, liderul PUN.
„Nu veți găsi în această zi vreo urmă de ură în inimile noastre. Nu veți descoperi în privirile noastre vreo sete de revanșă. Suntem aici pentru acțiuni de demnitate, pentru a le reaminti tuturor conaționalilor noștri și tuturor celor care au avut de pătimit în urmă cu 80 de ani, când Basarabia a fost ocupată de Uniunea Sovietică. Consecințele acelui act se văd și astăzi”, a menționat Vlad Țurcanu, prim-vicepreședinte al PUN.
În cadrul campaniei „Săptămâna Memoriei”, PUN își propune, în fiecare zi, să organizeze acțiuni în raioanele țării. Săptămâna se va încheia pe 6 iulie, cu un eveniment la Monumentul deportaților de la Gara Feroviară și Cimitirul Eroilor Români.
Pe 26 iunie 1940, România a primit un ultimatum din partea Uniunii Sovietice, prin care se cerea evacuarea administrației civile și a armatei române de pe teritoriul dintre Prut și Nistru, cunoscut ca Basarabia, precum și din partea nord a regiunii Bucovina. În cazul în care retragerea nu s-ar fi făcut, România era amenințată cu războiul. La 28 iunie 1940, trupele sovietice au intrat pe teritoriul Basarabiei. Evenimentele s-au petrecut în context geopolitic mai larg, în care, prin pactul Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică își împărțiseră sferele de influență teritorială în Europa.
