Ce putem da lumii? Moldova nu are un răspuns la această întrebare. Dar fără a avea un răspuns țara nu se va dezvolta. Moldova are nevoie de o strategie proprie de dezvoltare. La această concluzie au venit participanții la dezbaterile publice „Unde scapătă modernizarea economiei” la Agenția de presă IPN.
„Dacă vom lua cifrele pentru ultimii zece ani, se va constata că PIB-ul Moldovei a crescut mai mult decât media mondială. La noi sporul a constituit 50 la sută, iar în lume s-a ridicat la 3,7 la sută. Dar dacă analizăm care sunt componentele creșterii, iese că noi construim o economie a consumului, anemică și instabilă, care nu are nimic în comun cu economia dezvoltării”, a remarcat președintele Asociației de IT-companii ATIC, omul de afaceri Veaceslav Cunev.
În viziunea lui, acei care și-au pus semnătura sub Acordul de asociere RM – UE, și-au spus: noi am realizat, noi am semnat și le acordăm altora responsabilitatea pentru dezvoltare, acum las’să vină înțelepții să ne spună ce și cum să facem, pentru ca la noi totul să fie bine”. „Dar numai semnarea Acordului de asociere nu garantează că totul va fi bine. Se cere o abordare concretă, o interpretare indigenă a dezvoltării, o idee a dezvoltării, o idee de țară”, insistă Veaceslav Cunev.
Dezvoltându-și gândul, el a dat un exemplu. „Fiecare din primele țări ale lumii dispune de strategii de dezvoltare tehnologică pentru mulți ani înainte. E o chestie principială. Este optica de apreciere a diviziunii internaționale a muncii și pe ce să-și câștige existența. Păi iată, în Moldova nu există funcționari și demnitari de stat care ar fi la curent cu strategiile tehnologice ale Chinei, SUA, Germaniei…Nouă nici prin cap nu ne trece că trebuie să le știm, noi nu operăm cu aceste categorii și, respectiv, nu putem aprecia unde ne aflăm. Noi tot așteptăm ca ei să vină și să ne spună, unde e locul nostru”, a relevat Veaceslav Cunev.
Directorul Centrului de cercetări strategice și reforme, doctorul în economie Galina Șelari e convinsă că „odată cu semnarea Acordului de asociere s-a dat uitării întreaga experiență de cooperare cu partenerii europeni, ceea ce a influențat negativ calitatea îndeplinirii acestui important, crucial document”. „Am decis că e ceva absolut nou și extraordinar și am renunțat la acele etape de relații cu UE, care ne-ar fi permis s-o luăm mai domol și să nu politizăm relația noastră cu partenerii din Est”, a remarcat experta.
Ea a invocat că Moldova, la fel ca și toate țările din spațiul post-sovietic, inclusiv, Rusia, avea acorduri de parteneriat și dezvoltare cu Uniunea Europeană. „Apoi a venit timpul Planului de acțiuni RM – UE. Asta în timp ce Uniunea Europeană și Rusia au semnat Acordul privind cinci domenii de cooperare, cu un mesaj ideologic asemănător, dar mult extins ca formă. Concomitent, țările CSI semnau Acordul de liber schimb. Adică, procesele se derulau în paralel și nu se contraziceau reciproc”, a precizat Galina Șelari.
Anume în acea vreme în Moldova a fost elaborată Strategia Națională de dezvoltare. „A fost primul și unicul document de dezvoltare strategică, expus aprecierii publice. Inclusiv de către partenerii de dezvoltare, care nu numai că și-au spus punctul de vedere, dar au luat parte în discuțiile cu lumea de afaceri și societatea civilă. În prezent această relație e ca și cum dată uitării, iar politizarea excesivă a Acordului de asociere ne-a jucat festa”, a regretat Galina Șelari.
Juristul și expertul permanent al proiectului IPN „Depășirea stereotipurilor de integrare europeană prin comunicare” Ștefan Gligor a numit încă o cauză a lipsei în Moldova a unui model propriu de dezvoltare: „Nu-mi amintesc să se fi luptat la noi pentru putere, având deja o schiță și un plan de reforme economice. E mult mai ușor să obții dividende politice folosind calapoade vechi. Drept rezultat, fiecare campanie electorală și orice program electoral sunt alcătuite din populism cras, promisiuni vagi, fără specificarea căilor de atingere a scopului”.
Expertul este convins că și alegătorii o iau razna cu prioritățile. „Alegătorul aude: unul promite un salariu mediu pe țară de 500 de euro, altul de 600 și așa se face alegerea. Dar nimeni nu-i întreabă pe politicieni cum vor umplea bugetul și cum vor asigura asemenea salarii”, a remarcat Ștefan Gligor.
În viziunea lui, anume din cauză acestor factori în Moldova domină geopolitica, cea care dezbină societatea și nu a mai apărut niciun model de dezvoltare economică. „Noi nu știm ce fel de economie să construim. Nu există vreun model de dezvoltare economică și integrare. Noi nu ne percepem într-un context regional și mondial”, a conchis expertul.
Dezbaterile publice „Unde scapătă modernizarea economiei” fac parte din ciclul „Depășirea stereotipurilor privind integrarea europeană, prin comunicare”. Agenția de presă IPN organizează dezbateri publice cu sprijinul Fundației Hanns Seidel.
