Un drum al recunoştinţei vor face la 2 martie veteranii războiului pentru independenţa RM

Un drum al recunoştinţei vor face la 2 martie, în ziua în care a început conflictul armat de la Nistru, veteranii acelor evenimente, plecând-şi frunţile la monumentele şi plăcile comemorative ale camarazilor, care şi-au dat viaţa pentru independenţa Patriei. Potrivit Uniunii Veteranilor Războiului pentru Independenţă din Republica Moldova, în dimineaţa zilei, după parastasul de pomenire, care va avea loc, tradiţional, în Piaţa Marii Adunări Naţionale şi va fi oficiat de ambele Mitropolii, combatanţii vor depune flori la monumentul voievodului Ştefan cel Mare, simbol al mândriei naţionale şi vitejiei. Mai apoi, participanţii la manifestaţie vor efectua tradiţionalul Marş de comemorare a eroilor căzuţi pentru independenţa şi integritatea teritorială a ţării pe traseul: Piaţa Marii Adunări Naţionale – bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt – strada Ismail – Complexul memorial. După acţiunea de la memorial, combatanţii vor cinsti memoria eroilor căzuţi la datorie şi înmormântaţi la Cimitirul Central din str.Armenească - Gheorghe Caşu, Ghenadie Iacubovschi, Serghei Zudin, Mihai Boţ, Andrei Izbaş, răpuşi pe malul Nistrului la o vârstă la care se iubeşte, se naşte copii, se leagă o prietenie. Acţiunile programate pentru ziua de 02 martie sunt autorizate de Primăria municipiului Chişinău. La 2 martie 1992 Republica Moldova devine membru al ONU şi în aceeaşi zi efective ale Gărzii transnistrene şi unităţi de cazaci atacă postul de poliţie din Dubăsari. La 21 iunie 1992, preşedintele Rusiei, Boris Elţin ameninţă cu intervenire militară dacă luptele de pe Nistru nu încetează. În 2002 preşedintele de atunci al Dumei de Stat a Federaţiei Ruse, Ghenadi Selezniov recunoaşte că Rusia a provocat “conflictul”, "pentru a împiedica unirea Basarabiei cu România". Potrivit experţilor, sprijinul militar acordat de Rusia regimului separatist de la Tiraspol este demonstrat de acte oficiale. Din 1992 până în 1996, din unitatea militară rusă dislocată în regiunea separatistă au fost transferate armatei separatiste 150 de unităţi de tehnică de luptă, precum şi peste 3.000 de tone de patrimoniu militar. Fostul deţinut al autorităţilor autoproclamate, Ilie Ilaşcu a declarat pentru Info-Prim Neo, că războiul din 1992 nu a fost un conflict între două maluri ale Nistrului, dar a fost o agresiune a Rusiei. Grupul separatiştilor şi Rusia se fac vinovaţi în declanşarea războiului, a mai spus Ilaşcu. Războiul a durat circa 6 luni, din martie, până în octombrie, când Rusia, Ucraina, România şi RM au constituit “mecanismul cvadripartit” , pentru soluţionarea conflictului, din care ulterior România a fost eliminată. Trupe de păstrare a păcii, formate din soldaţi ruşi, ucraineni şi moldoveni, s-au instalat de-a lungul Nistrului pentru a împiedica părţile beligerante să se ciocnească în teren. Deja de 14 ani, din momentul stopării confruntărilor armate, se duc negocieri şi se depun eforturi la nivel internaţional, însă conflictul rămâne nesoluţionat, iar pierderile omeneşti şi materiale nu sunt evaluate nici astăzi. Generalul Anton Gămurari, participant la lupte, susţine că de 14 ani pământul R.Moldova nu a devenit reîntregit, iar o parte din bărbaţii neamului se află departe de hotarele ţării pentru a-şi câştiga existenţa. Mulţi dintre cei care au luptat şi au riscat cu viaţa pentru ţară, au fost alungaţi din ministerele de forţă ca fiind duşmani ai statului. Bărbaţii de la Cocieri, Corjova, Molovata, Lunga, Coşniţa şi Pârâta, Varniţa au luptat cot la cot cu poliţiştii moldoveni, având dreptul la aceeaşi recunoştinţă. În războiul pentru independenţa şi integritatea R. Moldova de partea forţelor constituţionale au participat 28 de mii de combatanţi, marea majoritate fiind poliţişti.