Un analist afirmă că Republica Moldova poate întreprinde măsuri de răspuns la posibilele sancţiuni ale Rusiei

O eventuală interdicţie din partea Federaţiei Ruse la importurile de vinuri din Republica Moldova şi Georgia va fi o acţiune cu motivaţie politică şi va veni în contradicţie cu regulile aplicate de Organizaţia Mondială a Comerţului, la care Rusia doreşte să adere, afirmă analistul Vlad Spânu, citat de Info-Prim Neo, într-un comentariu publicat pe situl Fundaţiei Moldova, o organizaţie neguvernamentală în SUA. Măsura punitivă a Moscovei, pentru lipsă de loialitate din partea celor două state post-sovietice, va constitui o lovitură aspră mai ales pentru R. Moldova, care exportă 80 la sută din vinurile produse pe piaţa rusească, avertizează analistul. Potrivit lui, deşi economia moldovenească va avea de suferit mult în rezultatul unei asemenea acţiuni, Chişinăul dispune de contramăsuri eficiente la abuzurile comise de Moscova. În primul rând, Rusia are obiectivul de a deveni membru al OMC, conducerea căreia va trebui să respingă cererea acesteia pe motiv că unul din membrii organizaţiei (R. Moldova) suferă din cauza sancţiunilor impuse de o ţară-candidat. Regulile OMC nu permit restricţii comerciale între membrii acestei organizaţii. Uniunea Europeană, China, Turcia şi Japonia, care sunt partenerii principali ai Rusiei, vor fi nevoiţi să ia măsuri de rigoare în legătură cu aplicarea de acţiuni netarifare pentru atingerea scopurilor politice de către Rusia, susţine Spânu. În al doilea rând, o eventuală interdicţie va trezi exportatorii moldoveni de vinuri la realitate. Timp de peste un deceniu, aceştia au primit constant mesaje în care este subliniată necesitatea diversificării pieţelor de desfacere, dar nu prea şi-au bătut capul să elaboreze strategii de diversificare şi dezvoltare pe termen lung. Exemple pozitive în acest sens sunt Chile, Argentina, Australia şi Africa de Sud. Una din cauzele lipsei de interes pentru un marketing agresiv este întârzierea procesului de privatizare în industria vinificaţiei. Această situaţie, însă, a început să se schimbe şi tot mai multe firme moldoveneşti îşi reorientează exporturile spre UE, SUA şi vecinii mai apropiaţi din Occident, notează analistul. Spânu consideră că piaţa SUA ar trebui să prezinte un interes deosebit pentru exportatorii moldoveni. Statele Unite aplică politici fără restricţii în cazul vinurilor, procesul de aprobare este transparent, preţurile sunt relativ competitive, iar piaţa americană este suficient de mare. În prezent volumul exporturilor moldoveneşti în SUA se cifrează la 0,5 la sută, potrivit datelor publicate de fundaţie. Acum câteva zile, şeful epidemiolog al Rusiei, Ghenadi Onişcenko, a declarat că vinurile moldoveneşti şi cele georgiene conţin o proporţie exagerată de pesticide şi metale grele si sunt, astfel, periculoase pentru sănătate, iar Moscova va lua cele mai dure măsuri în legătură cu acest fapt. În opinia lui Spânu, însă, această declaraţie nu rezistă criticii, din simplul motiv că producătorii din R. Moldova şi Georgia nu şi-au putut permite să investească în pesticide în măsura în care o fac producătorii din alte ţări. Potrivit unei decizii aprobate de Duma de Stat a Rusiei, de la 1 aprilie 2006 exporturile vinurilor marcate cu timbre vechi nu vor fi posibile, procedura de obţinere a celor noi fiind de durată. Valoarea exporturilor producţiei vinicole moldoveneşti a constituit 313 mln USD în 2005, fiind în creştere cu 12% faţă de anul 2004. Cota de piaţă a vinurilor moldoveneşti în Federaţia Rusă este de cca 80%, iar jumătate din vinurile consumate de ruşi este de origine moldovenească. Republica Moldova ocupă locul 11 în topul exportatorilor mondiali de vinuri. Exporturile medii de vin ale Moldovei se cifrează la cca 150 milioane litri pe an şi contribuie la formarea PIB-ului naţional în proporţie de 25 la sută. Oficialităţile ruse au avertizat că Moscova ar putea recurge la măsuri economice dure în cazul R. Moldova după ce a criticat recent noul regim vamal la hotarul moldo-ucrainean pentru mărfurile transnistrene şi a cerut anularea acestuia. Negocierile între Chişinău şi Moscova în privinţa preţului la gazele naturale ruseşti, săptămâna curentă, nu s-au soldat cu încheierea unui nou acord. Actualul contract expiră la 31 martie curent.