Situația din Moldova scoate în evidență punctele de cotitură politică ce pot impacta agenda europeană și care sunt aplicabile, într-o oarecare măsură, în alte țări din regiune, scrie politologul Dionis Cenușă într-un articol de analiză pentru Agenția IPN.
Politologul observă o relație de cauzalitate între prezența factorului oligarhic, caracterul său destructiv pentru dinamica politică internă, “înălbirea” forțelor pro-ruse și, în final, echilibrarea benevolă a orientării geopolitice.
Dionis Cenușă subliniază faptul că elementul oligarhic constituie o dereglare a sistemului democratic, care neînlăturat produce efecte negative pentru alternanța puterii și vitalitatea instituțiilor.
El reamintește faptul că regimul oligarhic a discreditat prezența UE în Moldova și poate face același lucru în Ucraina și Georgia, dacă nu devine obiectul condiționalității politice și a reformelor sectoriale, în particular în domeniul justiției. Discreditarea UE în cazul moldovenesc a rezultat din tolerarea forțelor politice, asociate atât cu influența oligarhică cât și cu vectorul european, a căror imagine s-a degradat serios și în mod irecuperabil, punctează Dionis Cenușă.
În opinia lui, pe fundalul unei dezamăgiri în forțele pro-europene vechi, sistemul politic are nevoie de timp pentru a genera noi partide politice, care să devină credibile pentru publicul de orientare mai occidentală, mai exigent față de reforme.
În asemenea circumstanțe de confuzie politică, consideră politologul, forțele cu atitudine conservatoare față de reforme, apropiate de profilul politic dezirabil pentru Rusia, devin mai atractive pentru electorat. În consecință, deși integrarea europeană este păstrată în vigoare, aceasta este relativizată și echilibrată prin normalizarea relațiilor cu Rusia sau chiar cu vectorul euroasiatic, opinează Dionis Cenușă.
Urmărind e(in)voluțiile din Ucraina și Georgia, politologul deduce că UE a învățat foarte puțin din cazul moldovenesc în privința efectelor tolerării elementelor oligarhice. De aceea, reajustarea factorului rusesc, similar modelului moldovenesc, capătă nuanțele unui scenariu tot mai real, concluzionează politologul.
