|
|
Dionis Cenuşa | |
Din ianuarie 2016, Olanda a preluat preşedinția în Consiliul Uniunii Europene, fiind în grup cu Slovacia şi Malta. Fiecare dintre cele trei țări va deține președinția Consiliului UE pe o durată de 6 luni până în iunie 2017. „Trio-ul” se va ghida de un plan comun de președinție, care va domina agenda europeană. Acest program include un set de priorități „de conjunctură” precum soluționarea cât mai urgentă și durabilă a crizei refugiaților. La fel, prioritățile reflectă probleme structurale ce țin de relansarea economică a UE, bunăstarea cetățenilor europeni sau integrarea pieţei energetice a UE. Adițional, prioritățile noii președinții acoperă obiective de politică externă. Acestea urmăresc poziționarea mai bună a UE pe plan global, dar și mai mult depășirea numeroaselor dificultăți, care se multiplică neîncetat în proximitatea acesteia. Cu toate că Parteneriatul Estic sau țările semnatare ale Acordurilor de Asociere cu UE nu sunt exemplificate în planul comun de președinție, documentul invocă importanța revizuirii Politicii Europene de Vecinătate și semnificația „diferențierii” în relația dintre UE și țările din vecinătate.
Priorităţile „trio-ului”
Eforturile Olandei, Slovaciei și Maltei, vor ținti următoarele 5 priorități majore: 1) revigorarea economică a UE; 2) capacitarea socio-economică a cetățenilor europeni; 3) avansarea integrării pieţei energetice a UE; 4) consolidarea acțiunilor UE în domeniul migrației și a circulației în interiorul Schengen etc.; precum și, 5) fortificarea poziției UE în calitate de actor global.
„Arcul de instabilitate” din vecinătatea UE
Deși UE are ambiţii economice și politice în Asia, Africa sau alte regiuni, problemele din vecinătatea imediată continuă să consume o bună parte din atenția și resursele UE. Astfel, potrivit documentului „trio-ului”, UE se va concentra pe eliminarea problemelor ce generează „arcul de instabilitate” de la frontierele europene, care amenință securitatea și valorile europene. Pe lângă problemele din vecinătatea sudică (conflicte, violarea drepturilor omului etc.), în mod subtil se face referință la acțiunile Rusiei în Europa de Est – ignorarea principiilor dreptului internațional și generarea unor tensiuni geopolitice (destabilizarea Ucrainei, anexarea Crimeii etc.). În document lipsește însă orice mențiune legată de necesitatea reducerii impactului negativ al Rusiei asupra vecinătății estice a UE. La fel, se evită orice referință expresă la Parteneriatul Estic sau la țările semnatare ale Acordului de Asociere și DCFTA.
Se face aluzie la Moldova sau nu?
Deşi „trio-ul” implică la fel Slovacia, care este un susținător activ al perspectivei europene pentru Moldova, planul comun al președinției nu face referință expresă la Moldova, Ucraina sau Georgia, și nici la Parteneriatul Estic sau Rusia. Acest lucru este determinat de caracterul strategic al documentului pregătit de Olanda, Slovacia și Malta împreună cu instituțiile europene. Cu toate acestea, „trio-ul” face aluzie la țările Parteneriatului Estic și, respectiv, la Moldova, atunci când subliniază importanța revizuirii politicii europene de vecinătate și a aprofundării principiului „diferențierii”. Documentul președinției spune clar că „diferențierea” va deveni elementul-cheie ce va determina relația UE cu „țările partenere”. Astfel, UE va lua în calcul progresul atins de țările partenere în îndeplinirea angajamentelor față de UE, dar și interesul politic al acestora față de integrarea europeană, per ansamblu. Din aceste considerente, trebuie să se subînțeleagă că mai degrabă Moldova, dar și alte țări din vecinătatea europeană, vor trebui să depună eforturi pentru a se face observate la Bruxelles și mai puțin invers.
În loc de concluzie…
Programul „trio-ului” evidențiază faptul că agenda UE este dominată de probleme interne, iar că cele de ordin extern sunt văzute drept amenințări la adresa securității și identității europene. Fapt ce generează oboseală, temeri și, respectiv, reticență din partea UE față de „centrele de instabilitate” din vecinătatea sa. Din aceste considerente, țările din Parteneriatul Estic, dar în particular Moldova, trebuie să reconsidere în mod serios vectorul european pentru a valorifica la maxim principiul „diferențierii”, evitând astfel alunecarea în umbra priorităților de politică externă ale UE.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.