 |
|
| Dionis Cenuşa | |
Agenda europeană în Moldova conține multe puncte slabe care șifonează cu regularitate imaginea UE și înrăutățesc percepția cetățenilor față de integrare europeană. Din aceste considerente, comportamentul UE în raport cu autoritățile de la Chișinău trebuie să îmbine pragmatism, principialitate, dar și clarviziune geopolitică. Prin urmare, rețeta propusă europenilor pentru ca dialogul politic cu Moldova în 2016 să fie eficient trebuie să conțină neapărat: 1) poziție principială față de starea democrației; 2) măsuri concrete de consolidare a instrumentelor de comunicare; 3) includerea spațiului mediatic moldovenesc în eforturile de combatere a propagandei ruse.
Principiile democratice trebuie să fie mai presus decât calculele politice. Obligativitatea asigurării unor instituții democratice viabile este non-negociabilă. Experiența anilor 2009-2014 a demonstrat că indulgența UE față de forțele pretins pro-europene a avut costuri mari pentru stabilitatea vectorului european, totodată, afectând buna funcționare a democrației în Moldova. Pentru a evita comiterea unor greșeli similare în 2016, e necesar ca UE să rămână coerentă și consecventă atunci când este țintită dependența politică a instituțiilor, calitatea justiției, respectarea drepturilor omului și promovarea pluralismului mediatic. De asemenea, îndată ce Acordul de Asociere intră în vigoare integral la începutul lui 2016, Consiliul de Asociere UE-Moldova trebuie să fie convocat la orice sesizare a unor încălcări grave a Acordului.
La fel, Delegația UE urmează să renunțe la timiditate și să devină un actor pro-activ, care să ia atitudine oricând e necesar, inclusiv în luări de poziție colective împreună cu ambasadele statelor UE sau cu cea a SUA. E nevoie ca partea europeană să recupereze încrederea moldovenilor, chiar dacă criticând forțele politice pretins proeuropene de la guvernare le prejudiciază imaginea. Or, cu cât mai activ UE va lua apărare instituțiilor democratice și statului de drept, cu atât mai adânc se va ancora noua elită politică proeuropeană în conștiința publică. Pe termen lung, aceasta va impulsiona euro-optimismul în rândul moldovenilor și va reduce esențial cererea pentru o schimbare politică pro-euroasiatică.
Crearea unor instrumente de comunicare robuste în interiorul Delegației UE. De calitatea comunicării procesului de integrare europeană în Moldova depinde popularitatea UE, dar și cea a actorilor politici și civici care sprijină vectorul european. De aceea, este obligatorie fortificarea Delegației UE de la Chișinău pe dimensiunea comunicării cu mass-media și publicul larg. În acest sens, obiectivul major este instituirea unui departament specializat pentru relațiile cu publicul în interiorul Delegației. Acesta trebuie să dispună de resurse umane competente, dar și instrumente tehnice performante pentru a comunica mesajele UE și cele ale Delegației în mod eficient și operativ. Mai mult ca atât, misiunea noului departament va trebui să includă combaterea dezinformării, răspândită de forțele politice anti-europene și eurosceptice din țară, sau de agenții mediatici ai propagandei ruse activi în Moldova.
Combaterea eficientă a propagandei ruse, la fel în Moldova. Bruiajele propagandistice anti-europene trebuie înlăturate. Unitatea “anti-propagandă” specializată pe identificarea și combaterea manipulărilor mediatice ale propagandei ruse, creată în cadrul Serviciului European pentru Acțiune Externă (East StratCom Task Force) în 2015, acoperă țările UE, Ucraina și Georgia. Aceasta nu acoperă însă spațiul mediatic moldovenesc, unde agenții propagandei ruse acționează neîmpiedicat, încercând să discrediteze procesul de integrare europeană, în particular în spațiul online. Eforturile anti-propagandă ale UE trebuie să fie vizibile cât mai curând în Moldova, având în vedere faptul că Delegația UE de la Chișinău are capacități mediatice insuficiente, iar influența mediatică a Rusiei în regiune nu slăbește.
În loc de concluzie…
Având în vedere responsabilitățile UE pentru agenda europeană moldovenească, reflectate în Acordul de Asociere, europenii trebuie să-și calibreze acțiunile conform așteptărilor și provocărilor din Moldova. Este important ca partea europeană să reamintească clasei politice de la Chișinău că există „linii roșii” a căror depășire este sancționabilă și că acestea nu țin doar de gradul de implementare a reformelor sectoriale, dar și de calitatea democrației în Moldova, per ansamblu.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.