 |
|
| Dionis Cenuşa | |
Semnalele de la Bruxelles sunt din ce în ce mai dure în adresa clasei politice moldoveneşti. Este tot mai evident că oficialii europeni şi-au pierdut încrederea în actuala guvernare de la Chișinău şi că ar dori să se despartă de „clasa politică veche” cât mai curând posibil. Pentru a schimba starea lucrurilor, Comisarul European pentru Politica Europeană de Vecinătate, Johannes Hahn, a propus în mod explicit cel puţin trei condiții: apariția unei generații noi de politicieni, relansarea politicii și curățarea sistemului. Între timp, eurodeputatul Andi Cristea, care deține funcția de Președinte al Delegației Parlamentului European pentru Moldova, acuză deschis democrații moldoveni (unul din partidele de la guvernare) de faptul că ar face presiuni asupra lui. Acest incident demonstrează tentativa unor politicieni moldoveni de a intimida actori politici europenei folosind aceleași instrumente cu care au fost „capturate” instituțiile statului în Moldova.
O nouă clasă politică, resetarea politicii şi curăţarea sistemului
Mesajul tăios, dar oarecum fățiș, al Comisarului Hahn denotă o stare de apatie crescândă față de actuala clasă politică moldovenească, combinată cu îngrijorări față de riscurile ce parvin din Moldova, unde interesele naționale sunt abandonate în favoare celor private, iar factorul rusesc este pe poziții de așteptare pentru a reveni pe scenă. În fond, vorbim despre o situație nouă când răbdarea UE este la limită și dialogul cu partidele pretins pro-europene își pierde total semnificația. Or, recomandările făcute de partea europeană (reformarea justiției, investigarea corectă și operativă a crimelor din sistemul bancar, reforme ireversibile tc.) sunt ignorate cu vehemență de către autoritățile de la Chișinău, care sunt mai degrabă preocupate de propriile jocuri politice și calculele grupurilor oligarhice.
Declarația lui Hahn este o recunoaștere tacită a faptului că UE a eșuat europenizarea actualei elite politice pretins pro-europene și că este nevoie de o „nouă generație de politicieni”. Cel mai degrabă, UE a conștientizat că sprijinul acordat forțelor pretins proeuropene în perioada 2009-2014 a redus drastic șansele pentru apariția unor alternative politice pro-europene. De aceea, spusele lui Hahn trebuie înțelese ca o invitație deschisă a UE de a face transfer de imagine, iar cu aceasta și de încredere, către partide pro-europene noi. De această dată, UE leagă apariția unor partide pro-europene noi de „relansarea politicii”, adică restabilirea confidenței pierdute a cetățenilor în politică și, indirect, în procesul de integrare europeană. Mai mult ca atât, „noua clasă politică” urmează să facă ordine în sistem, prin care se subînțelege, în primul rând, combaterea corupției politice, precum și a celei sectoriale.
Scandal înăbușit în interiorul familiei social-democraților europeni
Eurodeputatul Andi Cristea a simțit pe propria piele instrumentele de exercitare a presiunii folosite de către actorii politici de la Chișinău în viața cotidiană a politicului moldovenesc. Totodată, este pentru prima dată, când fără careva rezerve, un politician european se plânge pe faptul că anumiți colegi moldoveni pe linia partidului pan-european (S&D) încearcă să-l reducă la tăcere amenințându-l cu retragerea unor funcții politice în cadrul Parlamentului European (cea de Președinte al Delegației Parlamentului European pentru Moldova). Astfel, Partidul Democrat din Moldova (PDM) a reușit să producă un scandal politic, care însă este menținut în interiorul pereților familiei social-democraților europeni. Cel mai degrabă, partidul paneuropean (S&D) a preferat să înăbușe scandalul, la fel ca și social-democrații din România. Chiar dacă scandalul a fost izolat și aparent anulat, acesta a developat câteva aspecte esențiale.
În primul rând, a fost confirmat faptul că partidele pretins pro-europene (în acest caz PDM) sunt capabile să afecteze la fel imaginea partidelor pan-europene (S&D) care le-a acceptat în familiile lor, nu doar pe cea a UE cum se credea până acum.
În al doilea rând, incidentul a scos în evidență faptul că proprii colegi și-au intensificat acuzațiile contra democraților moldoveni în legătură cu ceea ce se întâmplă în Moldova. Probabil, același Andi Cristea a lansat critici mai țintite în adresa democraților decât o făcea anterior când se referea la „toate partidele de la guvernare”, prin ce a provocat nervozitatea și contra-acțiunile PDM-ului.
Nu în ultimul rând, cazul dat a demonstrat că partidele de la guvernare, în particular PDM, se simt deranjate de dorința europenilor de a vedea o soluție politică convenabilă pentru țară și agenda sa europeană. Or, soluția dorită de UE ar submina interesele private ale forțelor pretins proeuropene, care văd în menținerea lor la putere (PDM, PL, tot mai puțin PLDM) asigurarea imunității în fața forțelor pro-ruse. Cu toate acestea, izolarea PDM-ului pe scena politică europeană nu influențează deloc poziția lui pe plan național, unde acesta încă controlează destul de eficient instituțiile și procesul politic.
În loc de concluzie…
În condițiile erodării fundamentului electoral al partidelor pretins pro-europene se eliberează tot mai mult spațiu pentru actori politici noi. Astfel, parțial, îndemnul lui Hahn privind o „nouă clasă politică” capătă un context politic favorabil. Dar, deocamdată, este imatur de a spune că ceea ce apare în locul actualei clase politice este cu adevărat pro-european și reprezintă o alternativă autentică.
Fără îndoială, europenii vor trebui să demonstreze că au învățat cu adevărat lecții din experiența negativă a relației cu forțele declarativ pro-europene de la Chișinău, inclusiv din cel mai recent incident cu PDM-ul. Prin urmare, instituirea unui mecanism eficient de „europenizare” a noilor partide politice care se autoproclamă drept pro-UE este imperativă, la fel ca și evaluarea lor permanentă și obiectivă, dar și taxarea acestora pentru cele mai mici devieri de la principiile democratice. Acest lucru este valabil pentru Partidul „Platforma Demnitate și Adevăr” sau eventuala formațiune condusă de Maia Sandu, dar și pentru alte partide non-pro-ruse care vor rămâne pe scena politică (Partidul Liberal, Partidul Popular European din Moldova etc.). Dacă aceste aspecte vor fi trecute cu vederea din nou, atunci UE riscă să rămână în cercul vicios în care se află din 2009 încoace.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.