logo

Trendul descendent al ratei anuale a inflației a continuat și în trimestrul II


https://www.ipn.md/index.php/ro/trendul-descendent-al-ratei-anuale-a-inflatiei-a-continuat-7966_1098764.html

În trimestrul II al anului curent, a continuat trendul descendent al ratei anuale a inflației de la finele anului precedent. Astfel, rata anuală a inflației s-a diminuat de la 22% la sută în luna martie până la 13,2% în luna iunie, transmite IPN.

Banca Națională a Moldovei menționează că inflația anuală efectivă în trimestrul II a fost cu 0,2 puncte procentuale peste valoarea prognozată, abaterea fiind cauzată, în principal, de prețurile la produsele alimentare ca urmare a creșterii peste așteptări a prețurilor la fructe și la cartofi drept consecință a condițiilor meteorologice din primăvara anului curent.

„Valoarea actuală a ratei anuale a IPC, peste limita superioară a intervalului de ± 1,5 puncte procentuale de la ținta de 5%, reflectă efectul presiunilor inflaționiste pronunțate din anul precedent asociat majorării tarifelor la serviciile reglementate cu efectele lor secundare, războiul din Ucraina, seceta din vara trecută. În același timp, presiuni inflaționiste suplimentare în prima parte a anului curent au fost determinate de vremea mai rece din primăvara anului 2023 și majorarea accizelor la începutul anului. Cererea dezinflaționistă, începând cu mijlocul anului 2022, și aprecierea leului, de la începutul acestui an, continuă să atenueze din presiunile factorilor menționați”, se arată într-un comunicat de presă al BNM.

Potrivit Băncii Naționale, activitatea economică a scăzut în mod pronunțat la începutul anului curent, ritmul anual în termeni reali al PIB fiind negativ de 2,4% în trimestrul I al anului curent. Acest fapt a fost determinat de cererea internă redusă, ca urmare a scăderii veniturilor reale ale populației și a unor condiții mai restrictive pentru creditare, de creșterea prețurilor la resursele energetice și de incertitudinea sporită din regiune. Pe partea cererii, consumul administrației publice și investițiile au crescut, iar consumul populației, exporturile și importurile au scăzut. Din perspectiva ofertei, agricultura, industria, comerțul și construcțiile s-au contractat, iar sectoarele sănătate și asistență socială, tranzacții imobiliare și informații și comunicații au evoluat pozitiv.

Prognoza curentă se bazează pe o cerere externă mai redusă și continuarea temperării presiunilor inflaționiste. Cotațiile la resursele energetice și la produsele alimentare pe piața internațională s-au stabilizat în ultimele luni, însă pe termen mediu și lung șocurile de ofertă ar putea contribui la reluarea trendului ascendent al acestora.

Pe întregul orizont de prognoză cererea agregată va fi sub potențial, fiind determinată de un caracter mai puțin restrictiv și în descreștere al condițiilor monetare reale și de impactul negativ al cererii externe. În același timp, impulsul fiscal pozitiv va susține într-o măsură anumită cererea internă, cu excepția ultimelor două trimestre de prognoză.

„Riscurile și incertitudinile prognozei sunt înalte, dar balanța riscurilor rămâne a fi dezinflaționistă. Din mediul extern se pot menționa șocurile de ofertă provocate de războiul din Ucraina, momentul relaxării politicilor monetare în regiune și la nivel mondial, cotațiile la resurse energetice și alte materii prime. Printre principalele incertitudini interne se numără asigurarea cu necesarul de resurse energetice și prețul acestora, ajustarea tarifelor, fluxul refugiaților, condițiile meteorologice și producția agricolă din anul curent și viitor”, mai menționează BNM.