Tot mai mulţi părinţi înţeleg că metodele violente de educaţie a copilului sunt puţin eficiente şi au efecte negative asupra relaţiei părinte-copil, arată un studiu realizat de Institutul de Marketing Analiză şi Sondaje IMAS-INC Chişinău, în parteneriat cu UNICEF. În pofida acestor percepţii, majoritatea părinţilor care au participat la cercetare au recunoscut că măcar o dată în viaţă au „dat o palmă” copilului lor, transmite IPN.
Elena Petruţi, director comunicare corporativă IMAS, a declarat marţi, 12 mai, la o conferinţă de presă, că părinţii intervievaţi au spus că nu ştiu cum să discute anumite probleme cu copiii lor, chiar dacă îşi doresc acest lucru şi recunosc că au sentimente de regret după ce îşi disciplinează copiii prin metode violente.
În cadrul studiului s-a constat că în momentele în care copiii nu ascultă părinţii simt furie şi neputinţă. Pe de o parte, apare sentimentul de supărare pentru că autoritatea părintelui nu este respectată, pe de altă parte – sentimentul de neajutorare pentru că nu în toate cazurile adulţii ştiu cum să reacţioneze la comportamentele copiilor. În mare parte, participanţii la studiu au fost pedepsiţi la timpul lor de către părinţi, uneori chiar şi de către profesori. Părinţii apreciază pozitiv modelul de educaţie bazat pe metode non-violente, dar consideră că astfel de părinţi sunt foarte puţini.
În timpul cercetării au fost intervievaţi şi specialiştii care intră în contact cu familia: medici, profesori, asistenţi sociali, preoţi şi alţi lideri de opinie din localitate. Potrivit acestora, părinţii recurg la violenţă din lipsă de informaţie, lipsă de timp, nivel scăzut de educaţie. Este interesant că specialiştii tind să subestimeze amploarea violenţei, afirmând că numărul familiilor violente în localităţile lor este scăzut: 1-2 % din familii. Acest lucru indică o înţelegere limitată a violenţei şi impactului negativ asupra copiilor, atât din partea părinţilor, cât şi a specialiştilor.
Şefa Programului Protecţia Copilului UNICEF Moldova, Frauke de Kort, a declarat că Moldova a progresat la capitolul legislaţiei protecţiei copilului. În continuare specialiştii din aceste domenii trebuie instruiţi pentru a fi capabili să îndeplinească aceste cerinţe şi să identifice părinţii şi copiii vulnerabili care au nevoie de ajutor. Frauke de Kort a mai spus că părinţii pot fi calmi şi inteligenţi servind un exemplu pentru ceilalţi, pentru că nu este dificil să vorbim şi să ascultăm copiii, să-i stimulăm şi să-i lăudăm pentru faptele bune.
Datele studiului „Normele sociale care influenţează practicile violente în procesul de disciplinare al copilului” vor fi utilizate de către autorităţile naţionale şi organizaţiile societăţii civile la elaborarea politicilor şi programelor în domeniul protecţiei copilului şi vor sprijini intervenţiile de comunicare cu părinţii şi îngrijitorii pentru a preveni practicile abuzive de disciplină.
