logo

Ţintirea inflaţiei e mai importantă decât ţintirea cursului valutar


https://www.ipn.md/index.php/ro/tintirea-inflatiei-e-mai-importanta-decat-tintirea-cursului-valutar-7966_970440.html

Criticile aduse Băncii Naţionale (BNM) privind favorizarea de către aceasta a aprecierii monedei naţionale şi sărăcirea prin această acţiune a poulaţiei sunt prea dure, consideră Ana Popa , şef al departamentului politică macroeconomică al Centrului analitic independent Expert- Grup, citată de Info-Prim Neo. Ana Popa spune că aprecierea actuală a leului, nefiind bazată pe o creştere economică puternică nu constituie un fenomen pozitiv. Totuşi, cauzele aprecierii nu pot fi neglijate. Acestea ţin de majorarea remitenţelor în primele patru luni ale anului cu 64% faţă de perioada respectivă a lui 2007. Aceşti bani sunt destinaţi consumului. De asemenea, şi în anul trecut , dar şi în primul trimestru al anului curent se atestă o majorare a fluxului investiţiilor străine directe ( circa 450 mln dolari în anul trecut şi 131mln dolari în primele trei luni ale anului curent, cu 64% mai mult decât în perioada similară a anului 2007). A sporit şi asistenţa financiară şi tehnică, acordată Moldovei de instituţiile financiare internaţionale. De exemplu, în primul trimestru al anului 2008, valoarea granturilor şi asistenţei tehnice a totalizat 49 mln dolari, cu 40 la sută mai mult decât în ianuarie - martie 2007. Aceşti factori exercită presiuni importante asupra cursului de schimb şi, ca urmare, leul moldovenesc se apreciază. La rândul său, aprecierea leului favorizează reducerea presiunilor inflaţioniste şi contribuie la realizarea obiectivului major al BNM de menţinere a stabilităţii preţurilor şi ţintire a inflaţiei. Potrivit expertului, este cunoscut impactul negativ al aprecierii leului asupra exportatorilor. Exporturile moldoveneşti devin mai scumpe, mai puţin competitive, fapt ce se soldează cu sporirea deficitului comercial. Dacă, însă, BNM ar ţinti cursul valutar şi nu inflaţia, ar avea de suferit cea mai mare parte a populaţiei, care nu depinde de intrările valutare, de remitenţe şi asupra veniturilor cărora influenţează evoluţia preţurilor de consum. De exemplu, în 2006, în totalul veniturilor gospodăriilor casnice ponderea remitenţelor a fost de 13,9%, iar în categoria celor 20% de gospodării care se situează cel mai aproape de pragul sărăciei, această pondere a fost de 9%. Dar chiar şi populaţia care primeşte transferuri băneşti de peste hotare beneficiază de pe urma ieftinirii importurilor, a relevat Ana Popa. Ea a spus că BNM e fermă în poziţia sa de a menţine stabilitatea preţurilor, cea ce a demonstrat şi prin recentele acţiuni de creştere a ratei de bază la acţiunile REPO şi a normei rezervelor obligatorii. Banca centrală este susţinută în aceste acţiuni şi de FMI, care a conştientizat că o economie nu poate funcţiona în condiţiile unei inflaţii mari.