Tinerii din Republica Moldova și România își unesc eforturile pentru a face acordurile de colaborare și de înfrățire dintre comunitățile și localitățile de pe ambele maluri ale Prutului mai eficiente. Ei vor mai multă transparență în cheltuirea banilor publici, vor ca aceștia să fie folosiți pentru îmbunătățirea situației din comunități, nu pentru lustruirea imaginii unor oameni politici. Declarațiile au fost făcute de reprezentanți ai Ligii Studenților din Iași și Ligii Studenților din Basarabia cadrul unei conferințe de presă la IPN.
Vicepreședinte Ligii Studenților din Iași, Mihai Purici, spune că actualmente nu există o evidență a înfrățirilor și a acordurilor de cooperare dintre localitățile din Moldova și România. De aceea, studenții au preluat inițiativa de a identifica numărul și tipul acestor acorduri. „Noi, ca organizații studențești, suntem direct interesați de dezvoltarea comunităților locale, mai ales în contextul existenței acestor probleme stringente în Republica Moldova cum sunt migrația, depopularea țării, urbanizarea”. „Am văzut că există unele proiecte eficiente de efectuare a unor lucrări publice finanțate de primăriile din România în localitățile din Basarabia și credem că asta ar fi trebuit să devină o bună practică pentru localitățile înfrățite. Noi ne dorim apropierea Republicii Moldova de România și de lumea civilizată europeană, având în vedere și evenimentele care urmează în Republica Moldova. Și încercăm astfel să reparăm o nedreptate istorică și să aducem alături localitățile din stânga și dreapta Prutului, așa cum a fost cândva”, a declarat Mihai Purici.
Georgiana Diana Grozescu, secretar general al Ligii Studenților din Iași, a oferit și niște cifre, reieșind din studiul efectuat. Dintr-un total de 3173 de unități teritorial administrative din România, 393 au acorduri de înfrățire cu Republica Moldova, ceea ce înseamnă 12,38%. Iar în Republica Moldova, dintr-un total de 1681 de unități teritorial-administrative, 313 au acorduri de înfrățire, ceea ce înseamnă 18, 61%. „Noi i-am întrebat pe primari dacă ar dori să mai organizeze astfel de acorduri și am aflat că 213 dintre aceste primării sunt deschise spre astfel de colaborări. Am descoperit faptul că 43 dintre primării sunt în curs de înfrățire și 34 de primării au acorduri nefinalizate. Această activitate a durat un an de zile. Nu am reușit să colectăm date de la 1% din totalul de primării”, a precizat Giorgiana Diana Grozescu.
Președintele de onoare al Ligii Studenților din Iași, Silvian Emanuel Man, spune că studenții au făcut un efort considerabil pentru a colecta datele, întrucât la nivel de autorități nu există o evidență. Prin acțiunea întreprinsă își doresc să vină atât în sprijinul Guvernului de la Chișinău, cât și în sprijinul guvernului de la București pentru a facilita aceste acorduri de înfrățire, care, spun ei, sunt atât de necesare pentru a se respecta principiul descentralizării și subsidiarității în ceea ce privește buna reglementare și desfășurare a activității din administrația publică locală. „Totodată, să ne asigurăm că există un contact real între comunități, iar comunitățile din Republica Moldova, precum și țara în general, își păstrează traiectoria aleasă de a merge pe un drum proeuropean, pro euro-atlantic și pro românesc”, spune Silvian Emanuel Man.
Totodată, el menționează că, în următoarea etapă, studenții ar vrea să facă o monitorizare detaliată a înfrățirilor și acordurilor semnate pentru a putea ști clar numărul acestora, tipul lor, ce bugete sunt puse la dispoziția localităților și cum sunt gestionați banii. „Noi vrem să ne asumăm ca acum, în faza a doua a proiectului în care ne aflăm, să facem o auditare a acestor înfrățiri. În primă fază prin sondare, în faza a doua am dori să ne transformăm într-un mecanism de auditare a acestor acorduri, pentru a cunoaște real care sunt prevederile din fiecare acord de colaborare sau de înfrățire, care sunt sumele virate către localități și cum au fost cheltuite. Pe lângă numeroasele exemple de bună practică identificate în aceste acorduri, există și anumite aspecte care ar trebui să fie reglementate mult mai bine. Din păcate, situația nu este foarte clară cu privire la modul în care se cheltuiesc aceste fonduri. Parlamentele celor două țări trebuie să se unească astfel încât să dea o reglementare cât mai clară și să faciliteze aceste parteneriate între primării”, a mai spus Silvian Emanuel Man.
Conferința de presă se desfășoară în cadrul proiectului „Dublă integrare prin cooperare și informare”, realizat de Agenția de presă IPN cu finanțarea Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României. Conținutul conferinței de presă nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.