Timp de trei ani, experți din Moldova au dezvoltat noi instrumente pentru monitorizarea comună a poluanților și deșeurilor, dar și pentru identificarea surselor și volumelor acestora. Au fost aplicate tehnologii inovatoare în evaluarea eroziunilor solului și sedimentelor. Ca zonă de studiu pentru îndeplinirea sarcinilor Proiectului în Republica Moldova a fost selectat bazinul râului Bălțată – un curs de apă mic și destul de tipic pentru Moldova. Acțiunile și cercetările s-au desfășurat în cadrul unui proiect implementat de Asociația Internațională a Păstrătorilor Râului „Eco-Tiras”.
Într-o conferință de presă la IPN, directorul executiv al Asociației „Eco-Tiras”, doctorul în științe biologice Ilia Trombițki, a declarat că proiectul este realizat în cadrul UE INTERREG IV „Programul operațional comun 2014 pentru bazinul Mării Negre 2014-2020”. Partenerul principal este succesorul legal al Universității Elene Internaționale din Kavala, Grecia. În implementarea proiectului a fost implicate patru instituții din regiunea Mării Negre. Este vorba despre Administrația Apelor Buzău-Ialomița din România, ONG-ul Uniunea Pădurarilor Tineri din Armenia, Asociația Internațională a Păstrătorilor Râului Eco-Tiras din Moldova și Universitatea Artvin Coruh din Turcia.
„Pentru a viețui de-a lungul unei mări comune, este necesară o gestionare durabilă a apei, și anume țările din vecinătate să adopte metode și practici comune. Acesta este unul dintre punctele forte ale proiectului nostru comun, deoarece sunt parteneri de implementare din cinci țări diferite, iar activitățile se desfășoară în toate țările participante. Obiectivul general este în final protecția mediului, reducerea poluanților și a deșeurilor în Marea Neagră. Acest lucru se poate realiza concentrându-se asupra poluanților interiori și deșeurilor, în special din bazinele hidrografice ale râurilor ce se varsă în Marea Neagră”, a notat Ilia Trombițki.
Potrivit lui, a fost selectat bazinul râului Bălțată, care este un afluent de dreapta al fluviului Nistru, unde pătrund direct toți poluanții de suprafață și deșeurile care ajung în cursul său principal. Din punctul de vedere al proiectului au fost importanți doi factori: nivelul sporit de degradare și procesele intensive de eroziune a solurilor (peste 29%).
„În cadrul proiectului au fost utilizate două modele hidrologice. SWAT – Soil and Water Assessment Tool și WEPP – Water Erosion Prediction Project. Implementarea lor a urmărit câte o sarcină specifică pentru fiecare. SWAT a avut ca scop estimarea debitului actual și preconizat al râului Bălțata, pe când modelarea WEPP a vizat stimularea pierderii de sol și a producției de sedimente în bazin.
Totodată, au fost utilizate tehnici de teledetecție la identificarea și cartografierea zonelor predispuse eroziunii. Indicii de diferență normalizați cuantifică prezența unei anumite entități materiale într-o imagine de teledetecție pe baza diferențelor în reflectarea acestei entități în diferite intervale spectrale.
Olga Crivova, experta proiectului, a menționat că o altă metodă utilizată a fost RUSLE – Ecuația Universală a Pierderilor de Sol. Pentru zona proiectului, această metodă permite să fie estimată susceptibilitatea la eroziune cu o rezoluție de zece metri. Malul drept al râului Bălțata are cea mai mare pondere de versanți abrupți din întreg bazinul hidrografic. Însă, datorită faptului că aceeași zonă are majoritatea suprafețelor extinse cu păduri, precum și jumătate din livezi și podgorii din bazinului, pierderea anuală de sol sub aceste plantații este destul de mică. Totodată, acolo unde efectul protector al acoperirii vegetale este absent, am observat zona cea mai predispusă la eroziune – la sud de satul Bălțata.
Pentru identificarea surselor de sedimente în suspensie din râul Bălțata s-a folosit metoda amprentei. Această metodă leagă proprietățile fizice sau geochimice ale sedimentelor de sursele corespunzătoare din cadrul bazinului hidrografic, pe baza celor două ipoteze majore. Este vorba despre sursele potențiale de sedimente se disting datorită unor proprietăți de amprentare și despre contribuțiile relative ale sursei la sedimentul în suspensie poate fi determinat prin compararea proprietăților de amprentare a sedimentului cu probele de material sursă. Evaluarea amprentei a inclus evaluarea contribuțiilor totale de sedimente din trei surse primare: versanții de deal, rigole și malurile râurilor.
Proiectul „Protecția cursurilor de apă pentru o Mare Neagră curată, prin monitorizarea inovatoare cu instrumente comune de control și practici bazate pe natură în vederea reducerii sedimentelor și poluării cu deșeuri din plastic (BSB963)” a fost realizat în perioada iulie 2020-iulie 2023. Proiectul este finanțat în cadrul UE INTERREG IV „Programul operațional comun 2014 pentru bazinul Mării Negre 2014-2020”. Bugetul total pentru cele cinci țări participante în proiect este de peste 907 mii de euro, dintre care peste 834 de mii de euro – contribuția Uniunii Europene.
Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.