Taxa de abonament pentru serviciile de radioteleviziune publice este văzută în mod diferit de experţi europeni şi conducerea TRM

Introducerea taxei de abonament pentru serviciile de radioteleviziune, drept unul din mecanismele de finanţare a instituţiei publice a audiovizualului, nu este o soluţie şi pentru R. Moldova, consideră reprezentanţii Companiei „Teleradio-Moldova” (TRM). Pe de altă parte, experţi internaţionali sunt de părerea că aceasta ar permite o activitate mai bună a Companiei şi ar exclude posibilitatea de imixtiune a conducerii în activitatea acesteia. Aceste opinii au fost formulate în cadrul seminarului „Serviciul public de radiodifuziune: a asigura independenţa politicii editoriale şi autonomia instituţională”, organizat de Asociaţia Presei Electronice APEL, cu sprijinul Diviziunii Media a Consiliului Europei (CoE). Preşedintele TRM Ilie Teleşcu a declarat în cadrul seminarului că, potrivit legislaţiei, Compania este finanţată din câteva surse: bugetul de stat (care este şi cea mai consistentă), publicitate, sponsorizare, vânzări programe etc. Deşi această metodă are mai multe carenţe, totuşi, în actuala situaţie social economică, introducerea taxei de abonament „nu ar prinde rădăcini” în R. Moldova, crede Teleşcu. De aceeaşi părere a fost şi Constantin Vulpe, vicedirectorul postului „Radio Moldova”, care susţine că populaţia nu ar fi de acord să plătească pentru aceste servicii. Pe de altă parte, experţii CoE Christian Nissen şi Boris Bergant s-au pronunţat în favoarea introducerii acestei practici şi în R. Moldova, după exemplul mai multor state. Potrivit experţilor europeni, această modalitate de finanţare asigură o mai mare independenţă a instituţiei, dar şi o mai mare responsabilitate faţă de consumatori. Chiar şi în condiţiile situaţiei din R. Moldova, fiecare gospodărie ar putea să găsească câte 2-3 euro pe an pentru a beneficia de servicii de radioteleviziune calitative, a spus Nissen. Ion Enache, vicedirectorul postului public de radio „Antena C”, e de părere că finanţarea posturilor publice din buget lasă loc pentru „cenzură financiară”, care poate fi utilizată ca pârghie de influenţă indirectă din partea finanţatorului. Seminarul „Serviciul public de radiodifuziune: a asigura independenţa politicii editoriale şi autonomia instituţională” a durat 2 zile şi a avut drept scop efectuarea unui schimb de opinii şi identificarea unor soluţii pentru asigurarea autonomiei instituţionale şi independenţei editoriale a instituţiilor publice ale audiovizualului.