logo

Tăierea masiva a copacilor din Kelbajar - terorism și genocid ecologic din partea armenilor


https://www.ipn.md/index.php/ro/taierea-masiva-a-copacilor-din-kelbajar-terorism-si-genocid-ecologic-din-partea--7542_1077775.html

Kelbajar. În ultimele zile, întreaga lume este revoltată de filmările din acest loc. Ocupanții armeni pleacă de acolo, ardând casele sale, magazinele, școlile, spitalele. Orice lucru care poate fi luat cu ei, îl ia: ferestre, uși, vase de toaletă, mobilier, animale, chiar și linii electrice și stâlpi. Dar dacă aceasta chiar si este, sălbatic, desi poate fi cumva explicat prin sentimentul posesivității. Deși ar trebui spus că au obținut toate clădirile de acolo de la azerbaidieni, pe care i-au alungat în anii 90 ai secolului trecut. Dar cum se poate de explicat arderea pădurilor și tăierea masivă a copacilor? Aceasta nu este posesivitate, e  vandalism, teroare de mediu și genocid ecologic, fiindca vorbim despre natura vie. Aceste păduri din Karabah sunt bogăția plaiului. Vârsta medie a copacilor este de 165 de ani. Copacii cresc atât de dens încât pădurea arată ca un semi-arbust. De aici și numele Gara bah - grădină neagră (sau întunecată). Este întotdeauna amurg într-o astfel de pădure. Uitati-va în Google ce frumusețe est acolo, mai ales vara. Desigur, copacii au fost tăiați aici si înainte, dar ceea ce se întâmplă acum, este greu de imaginat. Tăierea în masă. Vandalii armeni se opresc chiar si cu autoturisme pentru a le tăia. Ce fel de creier pervertit trebuie să ai pentru a se gândi la asta? O altă dovadă a tacticii lăcustelor.

Dar cel mai rău lucru este că videoclipulire și fotografiile despre cum o fac sunt publicate de mass-media armeană de renume, de exemplu Sputnik Armenia, justificând aceste acțiuni în publicațiile lor. Apropo, există o mulțime de comentarii entuziaste sub articole. Dupa asa ceva devine înfricoșător ce fel de oameni au trăit pe aceste meleaguri  30 de ani.

Biroul Ombudsmanului din Azerbaidjan a emis o declarație în legătură cu cele mai recente crime ale armenilor din regiunea Kelbajar. Se spune că „Aceasta este o infracțiune de mediu care dăunează situației din regiune și din lume . Pentru a opri Armenia au avut loc, de asemenea, întâlniri online cu Biroul de parteneriat și coordonare al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) din Azerbaidjan, Biroul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare pentru Azerbaidjan și Biroul regional pentru Europa al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP).

Apelurile menționează că organizațiile internaționale nu iau măsuri serioase pentru prevenirea infracțiunilor de mediu din partea Armeniei, cererea unui răspuns imediat la actele de terorism ecologic comise de armeni în Karabah, regiunea Kelbajar și evaluarea acțiunilor lor barbare care vor afecta întreaga regiune și vor avea un mediu ireversibil consecințe la scară globală.

Kelbajar nu este singurul loc din Nagorno-Karabah care a fost supus vandalismului armean în ultimele zile. Case, magazine și alte clădiri sunt, de asemenea, arse în regiunile Lachin și Aghdam. Anterior, au fost distruse moscheile, cimitirele, mormintele musulmane profanate. Aproape totul a fost distrus. Și în Jebrail eliberat nu a rămas o singură clădire întreagă. Președintele Ilham Aliyev și prima doamnă Mehriban Aliyeva au vizitat recent zona. Șeful statului a menționat că infrastructura, școlile, casele, clădirile publice au fost distruse. El a declarat că inamicul va fi tras la răspundere pentru toate acestea în instanțele internaționale. "Se vor calcula toate pagubele cauzate nouă timp de 30 de ani, după care vom depune o cerere de despăgubire. Și vom restabili totul distrus", a spus președintele.

În Shusha, leagănul culturii azere, toate monumentele, inclusiv cele religioase, au fost, de asemenea, distruse. Cetatea și fortificațiile construite de Panahali Khan, Mausoleul Molla Panakh Vagif, casa poetei Natavan au căzut în paragină în mâinile vandalilor armeni. Moscheile din Yukhara și Ashagi Gevkhar Agha, moscheea Saatli au fost transformate într-o biserică gregoriană, adică au fost armenizate.

Moscheile și alte locuri sfinte, mausoleele și monumentele au fost, de asemenea, distruse în regiunile Fizuli, Zangilan, Lachin. În toți acești ani, in moscheile azerbaidiene ei au păscut animale, inclusiv porci, ceea ce arată ura reală a armenilor față de azerbaidieni.

Secretariatul General al Organizației de Cooperare Islamică (OIC) a exprimat îngrijorarea cu privire la starea monumentelor istorice din și în jurul Nagorno-Karabah. "Distrugerea deliberată și jefuirea valorilor materiale și spirituale, precum și deturnarea și falsificarea istoriei sunt dovezi clare ale unei politici agresive", a declarat site-ul organizației într-un mesaj din 11 noiembrie.

Dar în curând, Azerbaidjanul va restaura toate clădirile religioase din teritoriile care le-au luat din nou sub controlul său, au declarat recent președintele Ilham Aliyev și asistentul lui Hikmet Hajiyev.

Și, desigur, Armenia ar trebui să fie trasă la răspundere pentru crimele împotriva umanității, naturii și proprietății din teritoriile Azerbaidjanului, lucru pe care îl face acum după încheierea păcii și toți cei 30 de ani de ocupație. Distrugerea monumentelor istorice ale Azerbaidjanului de către Armenia, tăierea speciilor valoroase de copaci și arderea pădurilor contrazic direct cerințelor Convenției de la Haga din 1954 „Cu privire la protecția bunurilor culturale în cazul unui conflict armat”, a Convenției europene din 1992 „Cu privire la protecția patrimoniului arheologic” și a Convenției UNESCO din 1972 „Cu privire la protecția lumii” patrimoniu cultural și natural ". Și, așa cum a spus președintele, cu ajutorul experților internaționali, Azerbaidjanul va calcula toate daunele cauzate țării și va depune cereri de despăgubire pentru orice. Partea azeră speră, de asemenea, că comunitatea internațională va acorda atenția cuvenită acestui fapt și va ajuta la oprirea și pedepsirea vandalilor armeni.

Ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Azerbaidjan în Republica Moldova Gudsi Osmanov

_________

DISCLAIMER: Autorii comunicatelor – nu agenția de presă IPN – poartă responsabilitate exclusivă pentru corectitudinea și esența conținutului comunicatului, prezentat spre publicare și/sau distribuire.