Ce este CPE și Summitul ei? De ce a avut loc în Moldova? De ce se spune că este „un eveniment istoric”? De ce nu a adoptat un document final de poziție, ce semnale importante a lansat în lipsa acestuia și cui au fost adresate? Ce rezultate importante pentru statele și popoarele Europei pot fi scoase în evidență? Ce rezultate au obținut Moldova și moldovenii în urma acestuia? Cum a fost organizat Summitul și de ce aceasta este important pentru cetățenii Republicii Moldova? Răspuns la aceste și alte întrebări – în interviul de mai jos cu comentatorul Igor Boțan
---
- Domnule Boțan, ce este Comunitatea Politică Europeană și ce este Summitul acestei Comunități?
- Comunitatea Politică Europeană este inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, care vine drept răspuns la agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei. Europa, care a fost reconstruită cu multă migală după Cel de-Al Doilea Război Mondial, după destrămarea sistemului comunist din Europa, iată că s-a pomenit din nou în fața unei dileme foarte serioase. Prima idee de a răspunde la această provocare a fost să fie constituită o platformă cu participarea tuturor țărilor europene, nu doar ale Uniunii Europene. Toate țările europene pentru că au o strânsă cooperare între ele, au o soartă istorică comună, au de împărțit aceleași provocări. Comunitatea Politică Europeană nu substituie în niciun fel vreo instituție a comunității europene, dar oferă această platformă de dialog deschis pentru ca toate țările să poată sta împreună la nivel înalt și să discute despre aceste provocări.
- De ce s-a întrunit în Republica Moldova? Cine a decis aceasta?
A fost inițiativa domnului președinte Macron ca cel de-al doilea summit să aibă loc anume în Republica Moldova și această inițiativă a fost susținută de către președintele Consiliului European, Charles Michel. Cred că pentru Republica Moldova a fost o ocazie foarte bună ca să-și demonstreze potențialul pe care-l are. Mai cu seamă că țara noastră pretinde că vrea să se angajeze într-un proces de durată de integrare europeană. Al doilea factor foarte important este că de la bun început s-a stabilit că summiturile vor avea loc de două ori pe an și vor alterna gazdele acestui summit: o țară membră a UE și una care nu este membră. Plus, ideea a fost că acest summit trebuie să aibă loc în una dintre țările Parteneriatului Estic. În Ucraina nu poate avea loc, deoarece Ucraina este antrenată în acest război de rezistență împotriva agresiunii rusești. Belarus este practic asociată cu Rusia, țările din Caucazul de Sud iarăși au probleme, deci, Moldova era un candidat mai evident. Autoritățile Republicii Moldova au acceptat această invitație și iată că, după toate aparențele, după toate ecourile pe care le-am auzit, a făcut față.
- Cine a participat și cine nu a participat din cei care puteau să participe și de ce?
- Din toate statele care geografic sunt în Europa au participat practic toate statele, cu excepția Rusiei și Belarusului. Deci, Rusia este agresor, iar Belarus este aliatul Rusiei în acest război, a oferit teritoriul său pentru atacuri asupra Ucrainei, iar acum oferă teritoriul pentru amplasarea armelor nucleare tactice. Nu a mai participat Turcia, eu nu știu de ce președintele Turciei în ultimul moment a refuzat să participe la acest summit. au fost tot felul de speculații. Probabil este logic să presupunem că totuși președintele Turciei, în forfota pregătirii pentru inaugurarea domniei sale a preferat să nu participe la acest summit.
- Care au fost principalele probleme discutate la Summit și de ce acestea?
- Securitatea, interconectivitatea, problemele legate de infrastructură energetică, infrastructura de comunicare, care trebuie să reziste în fața atacurilor hibride, problema securității alimentare. Aceste probleme sunt cele mai presante cu care se confruntă întreg continentul european. Și încă un lucru foarte important pe care l-a menționat președintele Zelenski a fost cel legat de conflictele nesoluționate din spațiul european, cum este Transnistria, cum a fost problema Karabahului, cum sunt problemele de separatism cu care se confruntă Georgia și nu trebuie să uităm că însuși conflictul din Ucraina este o problemă legată de separatism, la început a Crimeii, apoi al așa-ziselor republici populare din Donbas. Aceste probleme sunt chiar acum active, iar celelalte sunt înghețate, dar există riscul că în orice moment pot fi dezghețate și ne-am convins că reprezintă un mare pericol. Sunt probleme care trebuie discutate pentru ca să fie dibuite căile de rezolvare și un alt format mai reușit decât posibilitatea ca șefii de state și de guverne să se întâlnească de o manieră informală, unde pot discuta în grupuri, e greu de imaginat în această situație complicată.
- Summitul nu a adoptat un document final de poziție, de ce?
- De la bun început s-a anunțat că o declarație comună nu va fi. Din câte îmi amintesc, la summitul de la Praga de asemenea nu a fost o declarație comună, au fost doar rezumate pe marginea problemelor care au fost discutate. Același lucru urmează acum să aibă loc după summitul de la Chișinău. Deci, discutarea problemelor și dibuirea soluțiilor, acesta este scopul acestui summit și semnificația simbolică este de a demonstra unitatea statelor din Europa împotriva unor abuzuri și agresiuni.
- Ce semnale importante a lansat Summitul, în lipsa unui document comun? Despre ce și pentru cine?
Semnalul, și cel mai important, este că Europa este unită împotriva agresiunii. Potențialul doar al Uniunii Europene, ceea ce e aproape jumătate din țările care au participat la summit, la potențialul economic mă refer, este de aproape zece ori mai mare decât potențialul agresorului - al Federației Ruse. Dacă și celelalte state consimt și înțeleg că trebuie să fie unite împotriva unei agresiuni, atunci noi înțelegem că primul semnal este că orice agresiune se va izbi de unitatea popoarelor Europei, nu doar ale Uniunii Europene și acest lucru este cât se poate de clar transmis. Populația Europei este de cel puțin 5-6 ori mai mare decât populația Rusiei. Deci, și potențialul uman în această confruntare, dacă îi putem spune așa, când un agresor a atacat o țară și contestă suveranitatea, chiar existența o contestă, deci agresorul trebuie să fie conștient că îi stă în calea acestor planuri agresive întregul continent și cu un potențial care nu este pe măsura potențialului Rusiei care chiar dacă are bogății naturale și resurse umane, aceste resurse nu pot fi valorificate pentru că Rusia este dependentă de potențialul tehnologic al Statelor Unite, al Europei. Lucrurile din acest punct de vedere trebuie să fie cât se poate de clare. Sunt potențiale incomensurabile și cei care s-au aventurat în acest război vor avea de plătit polițele, cu condiția că Europa rămâne consolidată. Și, mai mult decât atât, toate problemele care au fost înghețate după destrămarea sistemului comunist, cum sunt crizele și aceste proiecte separatiste, pentru ele vor fi găsite soluții astfel încât, continentul european să nu mai aibă surprize cum este cea legată de agresiunea împotriva Ucrainei.
- Ce rezultate importante pentru statele și popoarele Europei pot fi scoase în evidență?
- Eu cred că aici lucrurile sunt cât se poate de clare. Primul lucru: Europa nu mai poate accepta zone gri cum a fost Republica Moldova, Ucraina, s-a vorbit despre Georgia. Deci, toate statele care au aspirații pro-europene, aceste state trebuie să fie conștiente că ele pot, dacă fac eforturile necesare și se conformează criteriilor de la Copenhaga, iar ulterior asimilează acquis-ul comunitar, pot deveni membre ale UE și pot beneficia de suport. Avem state care sunt întru totul integrate în economia UE, dar nu fac parte din UE. Este vorba de Elveția și Norvegia, două state foarte dezvoltate. Un lucru foarte important, de asemenea, este că Marea Britanie, dacă a dorit a ieșit din UE, și iată are cele mai bune relații cu UE în pofida acestei decizii a poporului britanic de a se despărți de UE. Și în Uniunea Europeană nimeni nu pune problema așa cum a formulat-o președintele Putin cu referire la fostele state sovietice care, chipurile, „au ieșit din Uniunea Sovietică cu cadourile poporului rus”, sunt lucruri incomparabile.
Desigur, mesajul este și pentru Federația Rusă și pentru poporul din Federația Rusă. Agresiunea nu poate fi acceptată în secolul XXI după ce Europa a fost focarul a două războaie mondiale care au sugrumat zeci de milioane de vieți omenești. Și acest lucru este foarte important ca comunitatea europeană să fie solidară în acțiunile de descurajare a Federației Ruse. În primul rând, prin intermediul sancțiunilor economice, comerciale. Evident că mesajul e foarte puternic și pentru statele care participă la comerțul ilicit, dacă putem spune așa, cu importul paralel, și ajută Federația Rusă să continue acest război. Deci, mesajele au fost multiple și noi înțelegem că pe o altă platformă decât cea a CPE, este dificil să-ți imaginezi că toate aceste mesaje pot fi împachetate și transmise pentru ca să fie clar pentru toți ce scopuri se urmăresc și cui îi sunt adresate mesajele.
Am văzut că președintele Zelenski a insistat foarte mult pe securitate și securitatea poate fi oferită țărilor care au făcut parte din zona gri prin aderarea deopotrivă la NATO și la UE. Ulterior, el a confirmat că înțelege că cerințele pe care le-a formulat pot fi tratate cumva precoce, dar acesta este vectorul de mișcare mai departe pentru asigurarea securității militare, economice, securității infrastructurale, securității de amenințările hibride, de amenințările separatiste cere pot fi soluționate doar dacă se iau în vedere toate aceste aspecte. Noi vedem că spectrul de probleme care a fost discutat este foarte larg. Nicio structură instituționalizată, nu poate acoperi un spectru atât de larg de probleme pentru că ele sunt specializate, iar aici provocarea este atât de largă, iar consecințele atât de variate că e nevoie de această platformă.
Pentru popoarele Europei este foarte important să se înțeleagă câteva lucruri: nu poate exista bunăstare fără securitate, nu poate exista securitate fără unitate. Deci, nu poate pentru că agresorul are resurse, are ambiții, are scopuri care sunt halucinante, dar fără unitate este imposibil să reziști în fața acestui agresor. Nu poate exista, pe de altă parte, combaterea acestei agresiuni fără a transmite un mesaj foarte clar și a lua poziție față de ea. Agresiunea poate fi combătută doar atunci când există reguli clare și sunt aplicate aceste reguli ale dreptului internațional. Deci, pentru comunitatea internațională, pentru statele din Europa trebuie să fie foarte clar că există o interconexiune între bunăstare, unitate, combaterea agresiunii și respectarea normelor dreptului internaționale. Sunt patru lucruri foarte clare care trebuie să le înțeleagă toți.
- De ce Summitul este important pentru Republica Moldova și ce au de câștigat din aceasta țara și cetățenii?
- Mesajul pe care l-am auzit practic de la toți participanții este că Republica Moldova nu este singură. Republica Moldova care este supusă riscurilor hibride, iată se bucură de tot felul de suport. Al doilea lucru este că Republica Moldova trebuie ajutată să iasă din zona gri, zonă influența asupra căreia este contestată de către Federația Rusă. Așa cum s-a întâmplat în preajma summitului UE din 7 mai 2009, când a fost lansată strategia Parteneriatului Estic și când Rusia a contestat, insistând că spațiul post-sovietic ar fi sau ar trebui să fie un spațiu de interes exclusiv al Federației Ruse. Nu. Pentru că în acest spațiu s-au întâmplat conflicte separatiste, a avut loc războiul din Georgia - scurt, din 2008, și iată un război deja fierbinte în inima Europei, o agresiune, la început anexarea Crimeii, iar apoi această agresiune directă împotriva Ucrainei pentru a distruge în general țara, pentru a distruge poporul ucrainean. Deci, mesajul pentru Republica Moldova este: „nu sunteți singuri și aveți șansa să ieșiți din această zonă gri”. Cum? Cu suportul, în primul rând, al Uniunii Europene, dar și cu suportul întregii comunități europene, deci, și al statelor care nu fac parte din Uniunea Europeană.
- Pe cât de fezabilă este afirmația că nu doar UE este importantă pentru Moldova, dar și Moldova este importantă pentru UE?
- Republica Moldova este importantă pentru Europa acum, în primul rând, pentru că Republica Moldova este țară vecină a Ucrainei, care este agresată, și toată lumea a menționat cât de importantă a fost Republica Moldova în soluționarea problemelor refugiaților ucraineni. Deci, astfel de suport pe care l-a oferit, ținând cont de potențialul Republicii Moldova, pe cap de locuitor dacă luăm, a fost unul dintre cele mai importante suporturi pentru Ucraina. Al doilea lucru foarte important este că pe teritoriul Republica Moldova avem un conflict nesoluționat, o regiune cum este Transnistria, care din punct de vedere militar și politic este controlată de Federația Rusă. Deci, însăși această existență a Transnistriei reprezintă un pericol pentru Ucraina și acest lucru l-am desprins din cuvântarea președintelui Zelenski, care a fost foarte ferm atunci când a afirmat că această problemă va trebui să fie soluționată. Am văzut și reacția președintei Maia Sandu care a spus că această problemă trebuie să fie soluționată în interesul Republicii Moldova, cu respectarea independenței și suveranității Republicii Moldova pe cale pașnică, dar oricum este o problemă care reprezintă un conflict înghețat. Trebuie să ne amintim lunile martie, aprilie, mai din anul trecut, când eram cu toții pur și simplu extrem de îngrijorați după ocuparea insulei Șerpilor, după ocuparea Hersonului și atacurile asupra orașului Nicolaev care deschideau calea trupelor de ocupație spre Odessa și de la Odessa spre Transnistria. Deci, acest lucru la fel trebuie să-l avem în vedere și atât timp cât războiul nu s-a terminat și nu știm cât va dura, sigur că Republica Moldova, ținând cont de problemele pe care le-am menționat, reprezintă un mare interes pentru Europa și pentru Uniunea Europeană.
- Ce rezultate importante pentru Republica Moldova pot fi scoase în evidență și ce au de câștigat din aceasta țara și cetățenii?
- Aici avem două paliere care converg într-un fel, este vorba de Misiunea civilă a Uniunii Europene, care iată trebuie să-și înceapă activitatea pe teritoriul Republici Moldova și care are o sarcină foarte clară. Sarcina principală va fi, probabil, combaterea atacurilor cibernetice. Alte probleme legate de activitatea acestei misiuni civile sunt legate de încercările care persistă de destabilizare a Republicii Moldova și experții din UE vor trebui de comun acord cu autoritățile din Republica Moldova, în special cu Ministerul de Interne să identifice toate riscurile care există pentru securitatea Republicii Moldova, atacurile de destabilizare a țării și să găsească soluții pentru anihilarea lor. Al doilea lucru ține de securitatea din punct de vedere militar și aici avem Instrumentul European pentru Pace, prin intermediul căruia, deja de mai mulți ani, are loc reechiparea Armatei Naționale.
Este vorba de un nou suport, de peste 80 de milioane de euro, resurse care vor trebui să fie utilizate de Republica Moldova pentru a-și aduce forțele armate la un grad de pregătire pentru a face față provocărilor care există. Este o investiție în asigurarea securității Republicii Moldova, dar în același timp și pregătirea cadrelor pentru ca Republica Moldova la rândul ei să facă parte din misiuni internaționale de menținere a păcii.
Beneficiul concret al cetățeanului, noi am putut să-l resimțim în ziua care a precedat deschiderea forumului atunci când președinta Maia Sandu s-a întâlnit cu președinta Comisiei Europene care a vorbit de suportul pe care l-a avut Republica Moldova anul trecut pentru a rezista atacului și amenințărilor, șantajului împotriva Republicii Moldova și am văzut că doamna președintă a Comisiei Europene a vorbit de cinci lucruri important cu care Uniunea Europeană vrea să ajute Republica Moldova. Cu un suport mărit care ajunge la un miliard 600 de milioane de euro pe cinci paliere. Un lucru foarte important este că noi știm cu toții că aproape o treime din cetățenii noștri cu vârstă de peste 18 ani, cei care votează se află peste hotarele țării, în UE și problema roamingului, comunicarea cu oamenii dragi este un lucru foarte important. Deci, se rezolvă această problemă. A doua problemă foarte importantă asupra căreia a stăruit doamna președintă a Comisiei Europene se referă la dezvoltarea economică și o parte din aceste resurse vor fi folosite pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova, ridicarea potențialului țării noastre de a asimila eventual investiții și a dezvolta economia, capacitatea de export pentru că piața principală de export pentru RM este cea a UE. Peste două treimi din produsele fabricate în Republica Moldova sunt exportate în UE.
Un alt domeniu este cel infrastructural și înainte de summit, cu câteva săptămâni, ne amintim că aici la Chișinău a fost în ospeție comisarul UE pentru probleme de infrastructură și a vorbit despre proiectele de infrastructură, căi ferate, poduri, pentru care există finanțare. Un alt domeniu foarte important la care s-a referit și doamna președintă a Comisiei Europene este suportul pentru ridicarea capacității administrative a Republicii Moldova. Republica Moldova este în ajunul începerii negocierii cu UE. Sperăm foarte mult și am văzut cu toții că s-au apreciat eforturile pe care le-a întreprins țara noastră și realizările, care sigur că am avut foarte mult scepticism, dar am văzut că în primăvara anului curent au fost întreprinse măsuri pentru depășirea blocajelor în sistemul judecătoresc, stabilirea unui nou Consiliu Suprem al Magistraturii după care va urma vettingul în acest sistem, lupta cu oligarhii, revenirea în gestiunea și în proprietatea statului a Aeroportului Internațional Chișinău.
Am văzut mesaje de susținere că va începe procesul de negocieri, punctul cel mai important pe agenda politică din Republica Moldova. Mesajul pentru cetățeni este că țara noastră, dacă reușește, va avea un suport și mai mare, iar pentru că capacitatea Republicii Moldova este totuși redusă, iată am auzit că reprezentanța UE aici în Moldova va fi extinsă pentru ca experți europeni să lucreze alături de experți din Republica Moldova cel mai probabil pentru ca asimilarea acquis-ului comunitar să aibă loc cât mai rapid. Toate aceste lucruri comportă beneficii pentru cetățenii Republicii Moldova. Dar cel mai mare beneficiu pentru cetățenii Republicii Moldova este că la finele acestui efort Republica Moldova va fi în familia țărilor UE, unde țara noastră va putea ușor să-și găsească nișa economică pe care s-o dezvolte. Iată această speranță cred că alimentează și interesul cetățenilor, și dorința de a pune umărul, de a contribui la acest parcurs.
Interviul intitulat „Summitul Comunității Politice Europene pe înțelesul tuturor” face parte din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, pe care Agenția de presă IPN îl desfășoară cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.
Versiunea video a interviului poate fi văzută aici.
