 |
|
| Dorina Baltag | |
La 1 iunie curent, Republica Moldova a devenit, în cuvintele președintei Comisiei UE von der Leyen, „inima politică a Europei” și reprezintă întruchiparea valorilor fundamentale ale Europei. Selecția Moldovei ca gazdă a celui de-al doilea Summit al Comunității Politice Europene (CPE) are o semnificație profundă, țara a demonstrat o solidaritate neclintită, exemplificată prin sprijinul acordat refugiaților ucraineni, precum și o rezistență remarcabilă în fața încercărilor Rusiei de a o constrânge. Prin urmare, alegerea deliberată a Moldovei ca locație a summit-ului provine din situația actuală a țării și oferă Uniunii Europene posibilitatea de a transmite Rusiei un mesaj direct: Europa stă ferm în spatele Moldovei, servind ca un front unificat împotriva agresiunii externe. Încă o dată, cei 45 de lideri reuniți în Moldova, își reiterează semnalul puternic de unitate, comunicat cu hotărâre președintelui Putin și administrației sale.
Când președintele francez Macron a propus ideea CPE, s-a criticat că summiturile vor fi folosite drept oportunitate de fotografie și va fi puțin loc pentru ca acesta să devină mai mult decât un club de discuții. Dar cum a demonstrat cel de-al doilea summit că scepticii au greșit și, cel mai important, ce a adus evenimentul pentru cele două țări afectate de agresiunea rusă - Ucraina și Moldova?
În primul rând, garanții de securitate pentru Ucraina (și Moldova)
Franța și Germania și-au exprimat disponibilitatea de a oferi garanții de securitate pentru Ucraina la următorul summit NATO (la Vilnius). Președintele Zelenskii a argumentat importanța includerii Ucrainei în alianța militară NATO în declarația sa de la summitul CPE de la Bulboaca. El a cerut țărilor NATO, prezente la summit, să ofere garanții de securitate, chiar dacă aderarea imediată nu este fezabilă. Zelenskii a venit în Moldova cu scopul de a obține sprijinul liderilor occidentali înaintea anticipatei contraofensive a Ucrainei împotriva invaziei Rusiei. Atât Franța, cât și Germania și-au exprimat sprijinul în acest sens. Președintele Macron a subliniat necesitatea de a oferi Ucrainei perspective pe termen lung și a cerut liderilor prezenți la următorul summit NATO la Vilnius să ofere garanții imediate. Cancelarul Scholz a subliniat importanța elaborării acestor garanții într-o manieră care să asigure securitatea Ucrainei împotriva potențialelor atacuri, stabilizând țara, și astfel sprijinind capacitățile sale de apărare.
Cel de-al 2-lea Summit al CPE din Moldova a oferit, de asemenea, premisele pentru ca Președintele Ucrainei să se întâlnească cu liderii unei coaliții informale axate pe pregătirea piloților ucraineni pentru operarea avioanelor de luptă F-16. Coaliția, condusă de Țările de Jos și Danemarca, își propune să-și extindă numărul de membri, îndemnând mai multe țări să se alăture. Prim-ministrul olandez Rutte și-a exprimat părerea că, chiar și în cazul în care Ucraina se confruntă cu adversitate în conflictul său cu Rusia, Europa ar trebui să continue să ofere sprijin umanitar, financiar și militar sporit. Rutte a subliniat, de asemenea, puterea unității demonstrată de unitatea UE și a asigurat Moldova că nu este singură. Întâlnirea a inclus omologii britanici, polonezi, danezi, suedezi și belgieni. Această coaliție, care va fi numită „Scutul Ceresc al Ucrainei”, urmează să își oficializeze colaborarea la viitorul Summit Rammstein al Grupului de Contact pentru Apărare al Ucrainei, în urma consultărilor cu reprezentanții Statelor Unite. Inițiativa a obținut deja sprijin din partea altor națiuni, inclusiv din partea Portugaliei și a Statelor Unite.
În același timp, pregătirile pentru summit au dat impuls Uniunii Europene să aprobe un pachet substanțial de 40 de milioane de euro pentru Moldova, care vizează consolidarea forțelor sale armate, sporirea aprovizionării militare și furnizarea de pregătire tehnică prin Facilitatea europeană pentru pace (FEP). FEP este operațional din iulie 2021, dar, pentru prima dată în istoria sa, a mobilizat fonduri pentru a facilita livrarea de echipamente militare, inclusiv de armament letal, pentru a asista o țară partenera, are loc ca răspuns la invazia rusă a Ucrainei. Pe 2 decembrie 2021, Consiliul European a stabilit trei măsuri de asistență în cadrul FEP pentru echipamente neletale, alocând 12,75 milioane EUR pentru Georgia (Decizia (PESC) 2021/2134), 31 milioane EUR pentru Ucraina (Decizia (PESC) 2021/2135) și 7 milioane EUR pentru Moldova (Decizia (PESC) 2021/2136). The additional assistance measure adopted specifically for Moldova (Decision (CFSP) 2022/1093). Măsura de asistență suplimentară adoptată special pentru Moldova (Decizia (PESC) 2022/1093) reflectă angajamentul UE de a sprijini nevoile de securitate și apărare ale Moldovei în fața provocărilor geopolitice în evoluție.
În al doilea rând, reziliența economică și energetică pentru Moldova
Summit-ul PEC a servit drept fundal pentru lansarea Misiunii de Parteneriat a Uniunii Europene în Moldova. Până la sfârșitul acestei veri, misiunea va fi întărită prin sosirea a 39 de experți străini. Această misiune se va alătura celorlalte douăsprezece misiuni civile ale UE din întreaga lume, iar obiectivele sale principale sunt duble: în primul rând, își propune să consolideze capacitățile de gestionare a crizelor din sectorul de securitate al Republicii Moldova și, în al doilea rând, misiunea va ajuta la construirea rezilienței pentru a contracara amenințările hibride, cu un focus pe securitatea cibernetică, contracararea manipulării informațiilor străine și a interferențelor. Misiunea va implica dezvoltarea de strategii, politici și consolidare a capacității pentru detectarea timpurie a amenințărilor, și un mecanism de răspuns eficient pentru a proteja instituțiile democratice și de securitate ale țării. În final, Înaltul Reprezentant al UE Borrell a accentuat că Moldova nu este singură, ci mai degrabă un partener strategic și un viitor membru al Uniunii Europene.
În plus, Președintele Comisiei von der Leyen a declarat că Uniunea Europeană oferă un sprijin economic suplimentar Moldovei. În ceea ce privește reziliența energetică, UE alocă peste 100 de milioane EUR pentru a răspunde nevoilor imediate. Aceste fonduri vor fi utilizate pentru a ajuta persoanele și gospodăriile vulnerabile, pentru a îmbunătăți eficiența energetică a clădirilor rezidențiale și pentru a asigura pregătirile pentru iarna viitoare. În mod remarcabil, participarea Moldovei la mecanismul comun de cumpărare de gaze al UE s-a dovedit deja de succes. Această realizare se traduce prin prețuri mai bune și furnizori de încredere, sporind semnificativ securitatea aprovizionării cu gaze a țării. În plus, Planul Economic și de Investiții al UE pentru Moldova urmărește să genereze 600 de milioane de euro în investiții suplimentare, iar vestea bună este că finanțarea este de așteptat să se tripleze, ajungând la 1,6 miliarde de euro. Acest impuls semnificativ urmărește să creeze oportunități excepționale pentru companiile moldovenești și să contribuie direct la economia țării.
Și, în sfârșit, Comisia Europeană și autoritățile moldovenești au semnat o declarație comună între operatorii de telefonie mobilă pentru a stabili tarife de roaming mai accesibile între UE și Moldova în viitorul apropiat. Această evoluție semnificativă înseamnă că, începând cu 1 ianuarie 2024, persoanele care călătoresc între UE și Moldova vor beneficia de tarife reduse pentru serviciile de roaming pentru apeluri vocale și roaming de date. Acest lucru va oferi mai mult confort și economii de costuri pentru cetățeni atunci când își folosesc dispozitivele mobile în timp ce călătoresc în aceste regiuni.
În al treilea rând, soluționarea conflictelor în regiunea Parteneriatului estic
Conflictul de zeci de ani dintre țările ex-sovietice, Armenia și Azerbaidjan, din Nagorno-Karabah, e o provocare persistentă. Summitul din Moldova a servit drept punct de întâlnire pentru liderii celor două țări și omologii lor din UE: președintele Consiliului European Charles Michel, cancelarul german Scholz, președintele Macron, președintele Azerbaidjanului Aliyev și prim-ministrul Armeniei Pashinyan. Deși summitul de la Chișinău nu a dus la niciun deznodămând, există optimism că anumite activități legate de conflictul Nagorno-Karabah ar putea avea loc. Acestea pot include eliberarea deținuților, inițiativele de deminare sau deblocarea legăturilor de transport. În plus, Misiunea de Monitorizare a UE în Armenia, înființată la începutul acestui an pentru a contribui la stabilitatea la granița dintre Armenia și Azerbaidjan, ar putea avea un rol mai important. Obiectivul este menținerea păcii și crearea unui mediu propice pentru dialog și negocieri, urmărind în cele din urmă o soluție cuprinzătoare și durabilă a conflictului. Este important de menționat că această întâlnire indică o intenție clară a Europei de a juca un rol mai substanțial în eforturile de reglementare, care au fost până acum influențate în mare măsură de Moscova. Pentru a asigura o abordare echilibrată, Bruxelles-ul a făcut un efort conștient de a include Berlinul alături de Paris, acesta din urmă fiind acuzat că favorizează Erevanul. În acest sens, unii înalți oficiali ai UE subliniază că implicarea UE în conflict vine fără nicio agendă ascunsă și demonstrează dorința de a oferi o platformă pentru a facilita discuțiile atât timp cât este necesar.
O Uniune Europeană Geopolitică: suntem deja acolo?
Războiul din Ucraina și impactul său asupra statelor non-UE și non-membre NATO au creat o nevoie presantă de a stabili un cadru creativ care să favorizeze discuțiile între toți europenii cu privire la problemele care afectează continentul – Comunitatea Politică Europeană. Prin excluderea intenționată a Federației Ruse de la summiturile CPE, un mesaj puternic de solidaritate este transmis președintelui Putin, exprimând sprijinul pentru lupta continuă a Ucrainei pentru a proteja libertatea, valorile democratice și viitorul pașnic al continentului european. Această excludere evidențiază faptul că Ucraina servește drept garanție nu numai pentru Moldova, ci și pentru UE în ansamblu.
În acest context, un cadru european independent de securitate a devenit iminent pentru UE. Au fost expuse vulnerabilitățile Uniunii Europene, în special în ceea ce privește dependența critică de resurse și încrederea în relațiile internaționale. În mod clar, a existat o reevaluare cuprinzătoare a poziționării globale a UE, vizibilă în domenii precum apărarea, energia și sancțiunile. Evoluțiile de la cele două summit-uri de la Praga și Bulboaca, întăresc apariția unei Uniuni geopolitice, una care recunoaște necesitatea de a răspunde în mod eficient provocărilor geopolitice ale lumii moderne. Reafirmarea solidarității și decizia deliberată de a exclude Federația Rusă (și Belarus) reflectă înțelegerea colectivă că nici Ucraina și nici Moldova nu ar trebui să fie singure în provocările lor aduse de războiul din Ucraina. În termeni practici, UE trebuie să-și valorifice punctele forte economice în mod strategic, să-și mobilizeze resursele financiare și să avanseze procesul de aderare.
Cu toate acestea, urmărirea ambițiilor geopolitice vine cu anumite costuri. Necesită investiții financiare semnificative, se bazează pe puterea colectivă a UE și necesită o coordonare intensă între statele membre și instituții. O inițiativă precum CPE oferă UE platforma pentru a-și asuma un rol geopolitic mai mare, cu toate acestea, natura atotcuprinzătoare a Comunității nu este lipsită de riscuri. Deoarece CPE cuprinde state cu interese și valori diverse (și diferite), va crea dificultăți pentru a discerne un scop geostrategic singular. Serbia, de exemplu, menține relații de prietenie cu Moscova, în ciuda anexării Crimeii de către Rusia în 2014 și a războiului din Ucraina în 2022. În mod similar, Turcia și-a continuat politica externă independentă, adesea în contradicție cu UE, și caută în mod activ oportunități de a-și consolida puterea. Pentru a-și îndeplini promisiunea de a fi mai geopolitică, Uniunea Europeană trebuie să dezvolte o abordare strategică și să cultive alianțe puternice, precum și să învețe cum să navigheze în complexitățile care decurg din diversele perspective și priorități ale națiunilor participante la summiturile CPE.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.