Revista IPN a evenimentelor și tendințelor social - politice (19 - 25.10.2020)
Evenimentele săptămânii, succint
GAGAUZ-YERI
La Comrat a avut loc cea de-a șasea ediție a Forumului internațional „Invest Găgăuzia 2020, la inaugurarea căreia guvernatoarea Găgăuziei, Irina Vlah, a avut un discurs integral în limba română.
ATACURI ASUPRA SOCIETĂȚII CIVILE
Deputatul Partidului Socialiștilor Bogdan Țîrdea a lansat o carte, în care insinuează că ONG-urile finanțate din Occident sunt axate pe implementarea unor agende străine.
A reacționat Fundația Soros, Centrul Expert-Grup, API, IPRE Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Peter Michalko, ADEPT, Platforma Națională a Societății Civile din Parteneriatul Estic.
Într-un OP-ED pentru IPN, Victor Pelin constată atacuri asupra societății civile și de partea dreaptă a eșichierului politic.
Avocatul Poporului, Mihail Cororobai, condamnă orice tentative de denigrare și de intimidare a reprezentanților sectorului asociativ din Republica Moldova.
Nicolae Țîbrigan, expert, constată că încercarea de a discredita imaginea ONG-urilor, mai ales a celor finanțate din Occident, ar face parte dintr-o strategie mai veche a Kremlinului.
ECONOMIA
Seceta și pandemia vor cauza în 2021 scăderea cifrei investiționale, o recesiune economică semnificativă, scăderea produsului intern brut și a salariilor.
În acest sezon a sporit exportul de prune în UE. Aceste piețe au ajuns a fi unele dintre cele mai atractive din punct de vedere al prețurilor.
Liderul de la Kremlin consideră că produsul moldovenesc nu e solicitat pe piața europeană.
SONDAJ
Uniunea Europeană are la moldoveni o popularitate de peste patru ori mai mare decât cea Eurasiatică, potrivit unui sondaj realizat de către CBS-Axa.
BOP arată că, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri pentru Parlamentul Republicii Moldova, atunci 20,8% ar vota pentru PSRM, iar 17,6 ar vota pentru PAS.
Un alt sondaj, realizat de Asociația Sociologilor și Demografilor, constată un decalaj mai mare între Dodon și Sandu.
AGRICULTORII ÎN ALERTĂ
Agricultorii s-au întâlnit cu ministrul agriculturii Ion Perju,dar au plecat mai dezamăgiți decât au venit. Conducerea ministerului afirmă că va fi găsită soluția.
ALEGERI
CEC a interzis transportarea cetățenilor la urne în ziua alegerilor.
Politologul Dionis Cenușa crede că fără Blocul ACUM șansele Maiei Sandu de a fi aleasă președinte sunt minime.
APCE nu va avea observatori pe 1 noiembrie, din considerente pandemice
Serviciul extern de informații al Rusiei, consideră că „SUA orchestrează un scenariu revoluționar pentru Republica Moldova în noiembrie".
Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, nu vede potențial pentru mari proteste.
MEMORIA NEAMULUI
De ziua Armatei Române, ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță, a onorat memoria ostașilor români în satul Mana, raionul Orhei.
Ministerul Apărării de la Chișinău i-a felicitat pe militarii români.
VIAȚA DE PARTID
Deputații Serghei Sîrbu, Grigore Repeșciuc, Elena Graur și Ruxanda Glavan au părăsit PRO Moldova și sunt neafiliați.
Adrian Candu a reacționat la plecările din partid: „Dodon trebuie să plece.”
LUMEA INTERLOPĂ
Cinci judecători vizați în dosarul „Laundromat” au depus la CSM cereri prin care cer reîncadrarea în funcțiile din care au fost suspendați în septembrie 2016, când au fost reținuți.
Procurorul general a anunțat că instituția a inițiat o cauză penală pe faptul unei scheme în domeniul jocurilor de noroc.
REGIUNEA TRANSNISTREANĂ
În cadrul Consiliului Permanent al OSCE au avut loc critici dure în adresa administrației de la Tiraspol.
Evenimentele principale, detaliat
GAGAUZ-YERI
Guvernatoarea Găgăuziei, Irina Vlah, a avut o apariție surprinzătoare în cadrul celei de-a șasea ediții a Forumului internațional „Invest Găgăuzia 2020”, organizat la Comrat în perioada 23-24 octombrie. Cu un discurs integral în limba română, a enumerat reușitele Autonomiei de a dezvolta infrastructura, domeniul IT, educație, crearea locurilor de muncă și atragerea investitorilor străini. Totodată, Irina Vlah a precizat că obiectivul de bază este integrarea Găgăuziei în lanțurile economice regionale și globale. Evenimentul a fost organizat pe stadionul municipiului Comrat, construit din resursele alocate de conducerea Republicii Turcia. La eveniment au participat zeci de persoane, printre care miniștri, deputați, reprezentanți ai corpului diplomatic și antreprenori.
ATACURI ASUPRA SOCIETĂȚII CIVILE
Atacuri din stânga. Deputatul Partidului Socialiștilor Bogdan Țîrdea a lansat o carte, intitulată: „Societatea civilă în Republica Moldova: Sponsori. ONGcrație. Războaie culturale”. Potrivit autorului, „rețeaua de ONG-uri a devenit o caracatiță, care s-a infiltrat în toate ramurile puterii, mass-media și domeniul științific”. Folosind rapoartele financiare ale organizațiilor nonguvernamentale, deputatul a elaborat un clasament al bugetelor ONG-urilor.
Deputatul socialist a jinduit că bugetele acestor ONG-uri vin din afara țării, iar sumele pe care le consumă anual ele sunt exorbitante, „fără a exista un impact social, economic vizibil”.
Fundația Soros, vizată de adeptul PSRM, a dat un comunicat, în care, printre altele, spune: „În opinia domnului Țîrdea, ar fi reprobabilă susținerea societății civile, a presei independente, a culturii și antreprenorialului, a oamenilor care protejează drepturile omului, celor care prestează servicii medico-sociale persoanelor cu dezabilități, celor care contribuie la îmbunătățirea învățământului și a multor altor vizionari care de zeci de ani luptă pentru ca Republica Moldova să fie un stat democratic, echitabil și dezvoltat”, precizează Fundația într-un comunicat de presă.
Potrivit Fundației, societatea civilă este un actor cheie în dezvoltarea democratică a Republicii Moldova. Organizațiile societății civile sunt aliații cetățenilor Moldovei, a celor care muncesc pentru dezvoltarea țării prin dedicație zilnică. Este recunoscut rolul vital al societății civile în limitarea abuzurilor din partea guvernanților și în protecția drepturilor fundamentale ale omului.
În viziunea directorul executiv al Centrului Expert-Grup, Adrian Lupușor, parlamentarul „a debitat” un volum impresionant de ipocrizie, fake și afirmații lipsite de logică și consistență analitică. „Cifrele cu care a operat domnul Țîrdea sunt publice – deși multe sunt interpretate greșit, fiind artificial umflate. De ce PSRM nu publica rapoarte financiare mai recente? Ultimul este pentru semestrul unu al anului 2019. Fundația Primei Doamne publică măcar ceva date financiare și sursele de finanțare? Ce aveți în kulioace doar voi știți și cei care vă cumpără”, menționează Adrian Lupușor într-o postare pe Facebook.
Potrivit directorului Asociației Presei Independente, Petru Macovei, „Lansarea cărții este o tehnică de manipulare prin care se încearcă distragerea atenției publice de la probleme foarte grave și acuzații grave care sunt lansate în adresa unor candidați.
Într-o declarație emisă de IPRE se spune că astfel de atacuri sunt caracteristice regimurilor politice nedemocratice, corupte și autoritare. Potrivit lui Iulian Groza, director, contribuțiile anuale ale IPRE la bugetul de stat al Republicii Moldova, în perioada anilor 2015-2019 și plus zece luni ale anului 2020, este de 7 846 918 lei sau în medie aproximativ 1,43 milioane de lei pe an.
În contextul lansării cărții deputatului socialist, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Peter Michalko, s-a declarat consternat de atacurile dure, nefondate și rău-intenționate lansate la adresa societății civile și a mass-media independente din Republica Moldova.
Directorul executiv al ADEPT, Igor Boțan: „Eu nu văd nimic ce ar compromite societatea civilă. Este adevărat că societatea civilă încearcă să influențeze mințile oamenilor. Oamenii să fie toleranți, să nu admită falsificări, să nu se lase manipulați. Pentru că noi vedem ce se întâmplă acolo unde Rusia pretinde că este lumea rusă. Vedem ce se întâmplă în Belarus. Vedem cum un dictator care a aruncat grenade lacrimogene în bătrâni este susținut de șeful statului din Republica Moldova. Vedem ce se întâmplă în Armenia, parte a Uniunii Economice Eurasiatice. Vedem ce se întâmplă în Rusia, câte miliarde de ruble din buget se dau propagandiștilor de acolo și asta a devenit un lucru de rezonanță. Toate aceste lucruri trebuie să le cunoaștem că există.”
Igor Boțan mai face legătura între declarațiile lui Bogdan Țîrdea și investigația jurnaliștilor de la RISE Moldova și centrul Dossier care scoate la lumină legături strânse dintre Igor Dodon și securitatea de la Moscova. Directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT nu exclude că pretinsa bombă detonată de Țîrdea ar trebui să diminueze importanța investigației și să distragă atenția publicului de la adevărata bombă mediatică.
Toate cele 92 de organizații din componența Platformei Naționale a Societății Civile din Parteneriatul Estic, au emis o declarație, la care au aderat și alte formațiuni, în care își manifestă îngrijorarea față de atacurile fără precedent la adresa organizațiilor non-guvernamentale, partenerilor de dezvoltare și democrației, lansate de către deputatul Bogdan Țîrdea. Cele 98 de organizații semnatare solicită Parlamentului, Guvernului, Președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, PSRM și altor politicieni să se distanțeze și să se dezică de manipulările lansate de deputatul PSRM Bogdan Țîrdea și să nu le încurajeze sau să le preia.
Atacuri din dreapta. Într-un OP-ED pentru IPN, Victor Pelin a observat că „dezacordul doamnei Guțu (Ana Guțu, secretar de stat în Departamentul românilor de pretutindeni – n.a.) cu afirmațiile activistului civic basarabean Valeriu Pașa de la organizația “WatchDog” (Câine de pază) referitoare la dominația rusească din spațiul informațional al Republicii Moldova a motivat-o pe distinsa doamnă să-și impună propriul punct de vedere pe paginile publicației românești PRESS ONE”.
Autorul nu contestă afirmația doamnei Gușu că ONG-urile „nu vin cu soluții salvatoare. Dar e dificil de spus dacă e bine sau rău că n-o fac. Vorba e că după alegerile parlamentare din aprilie 2009 elementele active ale societății civile s-au implicat în protestele care au adus la guvernare Alianța pentru Integrare Europeană (AIE), din care a făcuta parte și doamna Ana Guțu. Peste foarte puțin timp, societatea civilă s-a dumerit și a înțeles că la guvernare au parvenit niște șmecheri, care s-au apucat imediat să creeze condiții pentru furtul miliardului! Având această experiență, poate fi înțeleasă reticența societății civile de a se implica cu soluții salvatoare”.
Victor Pelin acceptă că „ONG-urile din Republica Moldova sunt cu adevărat subdezvoltate, incapabile să se ridice la înălțimea și așteptările politicienilor pentru soluționarea problemelor societății. Cu excepția câtorva organizații, care practică jurnalismul de investigație, celelalte ONG-uri sunt inutile și chiar nocive, dacă nu sunt în stare să scoată la iveală metehne, precum – de proiecte, făcându-și nume de glorie și sub paravanul acestora jefuiesc nemilos țara și mint cetățenii”. traseismul politic, inconsecvența și hoțiile politicienilor, care lansează tot felul.
Autorul constată că ONG-urile „sunt atacate din Dreapta de doamna Ana Guțu, iar din stânga de reprezentantul frontului imperial rusesc, socialistul – Bogdan Țîrdea. Ambii, atât Guțu, cât și Țîrdea, sunt savanți – doctori în științe. Este adevărat că Țîrdea e mai degrabă oleacă doctor. Totuși, nivelul intelectual al celor doi este intangibil pentru ONG-uri, iar efortul lor necoordonat, dar oarecum sincronizat, dă naștere unui fenomen pe care l-am putea intitula Guțîrdea. Probabil, va fi interesant să urmărim evoluțiile de mai departe”, încheie Victor Pelin.
Avocatul Poporului, Mihail Cororobai, condamnă orice tentative de denigrare și de intimidare a reprezentanților sectorului asociativ din Republica Moldova. Chiar dacă argumentele invocate nu sunt de natură să afecteze credibilitatea societății civile, să trezească îndoieli privitor la prestația și aportul organizațiilor neguvernamentale, lansarea unor atacuri cu acuzații de activitate de subminare a intereselor statului este în sine un fapt grav, un gest neprietenos care țintește în valorile unei societăți democratice, susține Mihail Cotorobai.
Nicolae Țîbrigan, expert în cadrul Laboratorului de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică de la București, constată că încercarea de a discredita imaginea ONG-urilor, mai ales a celor finanțate din Occident, ar face parte dintr-o strategie mai veche a Kremlinului de a influența state pe care le consideră în sfera sa de influență.
ECONOMIA
Expertul economic Adrian Lupușor consideră că seceta și pandemia de COVID-19 va aduce Republicii Moldova în 2021 scăderea cifrei investiționale, o recesiune economică semnificativă, scăderea produsului intern brut și a salariilor. Totodată, unele companii, în special din domeniul HoReCa, ar putea intra în insolvență.
„Economia Republicii Moldova nu parcurge cea mai fericită perioadă. Noi anticipăm că pandemia, în paralel cu seceta, suprapunerea celor două crize va genera o recesiune economică mult mai gravă decât cea din 2009. Vorbim despre un impact economic substanțial. Produsul intern brut, conform scenariului de bază, care este unul destul de conservativ, ar putea scade cu 7,5% la sută”, a declarat reprezentantul Expert-Grup în cadrul emisiunii „Politica Nataliei Morari” de la postul de televiziune TV8.
În opinia analistului economic, viitoarea recesiune va lovi în persoanele cu venituri reduse, clasa medie și joasă, care este formată din persoanele care beneficiază de prestații sociale, situația lor va rămâne la fel de proastă. Adrian Lupușor susține că pandemia de COVID și seceta au lovit în veniturile salariaților care au salarii mici, activează în sectorul informal, agricol, construcții și transport.
Potrivit datelor furnizate de Asociația Moldova Fruct, în acest sezon a sporit exportul de prune în Germania, Austria, dar și alte țări UE. Aceste piețe au ajuns a fi unele dintre cele mai atractive din punct de vedere al prețurilor. Acum câțiva ani, 80% din prunele exportate ajungeau pe piața Federației Ruse, iar în acest an livrările în Occident ar putea depăși cantitățile livrate pe piața rusă. Aceste lucruri se datorează prețurilor mai competitive oferite de cumpărătorii din Vest. Spre exemplu, conform datelor UN Comtrade, în 2019 Rusia a importat prunele moldovenești la un preț mediu de 0,59 USD/kg, în Austria acest preț a fost de 0,71 USD/kg, iar în Germania de 0,85 USD/kg.
Alte piețe-țintă populare în ultimii ani au devenit Polonia, Republica Cehă și Letonia. Astfel, specialiștii estimează că în acest an piața UE ar putea deveni prioritară pentru prunele moldovenești, iar circa 60-70% din exporturi ar putea fi direcționate pe această piață.
Altfel se văd lucrurile din Rusia. Liderul de la Kremlin a menționat pe 22 octombrie că Moscova urmărește situația din țara noastră și conștientizează necesitatea dezvoltării democrației și a economiei. „Vinul moldovenesc însă, cine îl cumpără? Franța cumpără vinul moldovenesc? Cine are nevoie de el pe piețele europene, cu al lor nu știu ce să facă. Nu vorbim doar de vin, mai multe ramuri ale economiei moldovenești sunt strâns legate cu Rusia”, a declarat Putin. El a exprimat speranța că, în cadrul alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie cetățenii Republicii Moldova vor aprecia eforturile președintelui Igor Dodon în ceea ce privește dezvoltarea relațiilor cu Federația Rusă.
SONDAJ
Uniunea Europeană are la moldoveni o popularitate de peste patru ori mai mare decât cea Eurasiatică, potrivit unui sondaj realizat de către CBS-Axa la comanda Watchdog.md.
Întrebați la ce bloc politico-economic ar trebui să adere Republica Moldova, 43,6% din respondenți au ales Uniunea Europeană, în timp ce pentru Uniunea Eurasiatică au optat doar 10%. 23% din respondenți nu își doresc aderarea la niciunul dintre aceste blocuri, în timp ce 13% consideră că Moldova ar trebui să facă parte din oricare dintre ele.
Barometrul Opiniei Publice (BOP) realizat în perioada 8-20 octombrie, 2020 arată că, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri pentru Parlamentul Republicii Moldova, atunci 20,8% ar vota pentru PSRM, iar 17,6 ar vota pentru PAS. Pentru Partidul Nostru ar vota 9,6 la sută din respondenți, iar pentru Partidul Șor ar vota circa 6%. Partidul Platformei DA ar fi votat de către 1,6 la sută din respondenți.
Pe alt segment, sondajul arată că numărul basarabenilor care și-ar dori unirea cu România s-a dublat, în ultimii patru ani. 33,3% din cetățenii Republicii Moldova vor unirea cu România, iar împotrivă se declară 48% din respondenți
Dacă mâine s-ar organiza alegeri pentru funcția de președinte, 23,2% din populație ar vota cu Igor Dodon, candidat independent, susținut de Partidul Socialiștilor. Iar cu candidata Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, ar vota 19,7%.
Un alt sondaj, realizat de Asociația Sociologilor și Demografilor, constată un decalaj mai mare între Dodon și Sandu: 32,5% pentru liderul informal al socialiștilor care candidează independent și 18,4% pentru lidera Partidului Acțiune și Solidaritate. Cele două cercetări au modelat și situații ipotetice pentru turul al doilea, cu un scor favorabil pentru Dodon în ambele cazuri.
AGRICULTORII ÎN ALERTĂ
Pe data de 20 octombrie, după ce în ajun agricultori din Ungheni, Leova, Basarabeasca, Hâncești, Ștefan Vodă, Telenești și Căușeni au anunțat proteste, un grup de agricultori din mai multe raioane s-au întâlnit cu ministrul agriculturii Ion Perju pentru a vedea ce soluții au reușit să identifice autoritățile după protestele de astă vară, însă, așa ca de fiecare dată, au plecat mai dezamăgiți decât au venit.
„N-am ajuns la nicio înțelegere. Am văzut că domnul ministru a venit nepregătit la discuții. Nu a avut niciun răspuns concret pentru noi. În toată această perioadă, în care ni se tot promite de sus că se caută resurse financiare, nu s-a lucrat deloc”, a menționat Andrei Dînga, fermier din Ștefan-Vodă, care a participat la discuții.
De cealaltă parte, conducerea ministerului Agriculturii a menționat într-o postare pe Facebook că Guvernul este în proces de identificare a surselor financiare pentru achitarea compensațiilor pentru grupa a II-a. Mai mult decât, oficialii le-au reamintit fermierilor de cele 300 de milioane de lei oferite pentru compensarea parțială a cheltuielilor suportate la semănatul și întreținerea culturilor cerealiere din prima grupă afectate de secetă care au fost deja distribuite în conturile fermierilor, însă, în mărime de doar 294 de milioane de lei.
Din cauza secetei din acest an, prețul unui kilogram de semințe de floarea soarelui la producători a ajuns la 8,50 lei, cu circa 50% mai mult decât era un an în urmă. Potrivit datelor furnizate de producători agricoli, în aceeași perioadă a anului trecut un kilogram de semințe de floarea soarelui era achiziționat la un preț de 5,50 - 5,70 lei.
ALEGERI
CEC a interzis transportarea cetățenilor la urne în ziua alegerilor: „În ziua alegerilor se interzice organizarea de către concurentul electoral sau de către o persoană terță în interesul concurentului electoral, transportul alegătorilor la secția de vot cu scopul de a-i determina să voteze pentru unul dintre candidați, a efectua transportul alegătorilor la secția de votare cu autobuze/microbuze sau a efectua transportul alegătorilor la secția de votare de către operatorul în regim de taxi, conform unei înțelegeri cu persoane terțe, altele decât Comisia Electorală Centrală călătorul/alegătorul, cu excepția cazurilor alegătorilor cu dizabilități”.,
Chiar dacă Curtea Constituțională, atunci când validase alegerile precedente, a atras atenția asupra acestei vulnerabilități, abia acum, în ajunul noilor alegeri, Comisia Electorală Centrală a încercat să intervină cu reglementări, drept urmare a sesizării depuse de ex-ministra justiției Olesea Stamate, reprezentanta Maiei Sandu la CEC.
Politologul Dionis Cenușa crede că „este o situație extrem de complicată pentru componentele fostului bloc ACUM, care din aroganță și egoism politic, nu înțeleg importanța mobilizării votului deja din primul tur. Fără Blocul ACUM restabilit într-o formă sau alta, șansele Maiei Sandu de a fi aleasă președinte sunt minime. Nu e vorba de fraude despre care strigă opoziția deja săptămâni la rând și pe care nu le poate proba. Nici observatorii OSCE/ODHR nu au găsit evidențe. Vorbim despre strategii si tehnici electorale, pe care opoziția, dacă și le are, atunci sunt ineficiente. Cel mai recent caz este inabilitatea de a valorifica măcar cumva informația despre cooperarea lui Igor Dodon cu serviciile secrete ruse. Nici acest lucru grav nu a servit ca deșteptare pentru opoziție auto-izolată si fragmentată”, mai spune Cenușă.
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a informat Comisia Electorală Centrală că anulează organizarea misiunii de observare a alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie 2020 din țara noastră. Decizia a fost luată ținând cont de restricțiile de călătorie impuse de mai multe state cu privire la deplasarea în Republica Moldova, dar și pe motiv că mai mulți membri ai Comitetului ad-hoc privind observarea alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, inclusiv președintele, s-au retras în contextul evoluțiilor nefavorabile ale pandemiei.
Potrivit unui comunicat al Serviciului extern de informații al Rusiei, șeful acestei structuri, Serghei Narâșkin, a declarat că „SUA continuă să se amestece fără nicio reținere în treburile interne ale unei țări prietene a Moscovei (...). Astăzi vedem că americanii orchestrează un scenariu revoluționar pentru Republica Moldova în noiembrie".
Aceste afirmații sunt în disonanță cu opinia președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, care a spus într-un interviu acordat online unei agenții de presă rusă, că nu vede potențial pentru mari proteste după alegerile prezidențiale ce vor avea loc în noiembrie în republică.
„Nu văd potențial pentru mari proteste la Chișinău. Desigur, nemulțumiți vor exista, însă deocamdată nu văd în Republica Moldova potențialul pentru un scenariu asemeni celui care are loc în ultima vreme în unele țări, unde au fost de asemenea alegeri prezidențiale", a declarat anterior Igor Dodon.
„În legătură cu aceasta, candidatul independent la prezidențiale, susținut public de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon și-a expus pe 22 octombrie convingerea că „ a fost un mesaj al Statelor Unite ale Americii, iar rușii le-au răspuns. Eu nu cred că SUA, la această etapă, ar fi interesate de destabilizarea situației din Republica Moldova”. Mai mult, Igor Dodon a venit și cu un îndemn către partenerii externi din Federația Rusă și Statele Unite ale Americii, îndemnâdu-i „să nu se bage în treburile interne ale Republicii Moldova”.
Doi contracandidați, care pretind la funcția de șef al statului, s-au întâlnit la Fălești. În timpul unei adunări cu localnicii, organizată pentru președintele în exercițiu Igor Dodon, a venit și liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi. Totul a degenerat într-un conflict. Părerile mulțimii s-au împărțit în două. Unii cereau ca Usatîi să iasă din clădire, alții – ca Dodon să plece.
Igor Dodon a ținut o scurtă cuvântare, calificând situația drept o provocare. Apoi a plecat în grabă. Asta în timp ce Renato Usatîi a cerut să intervină în discuții. Mulțimea a scandat „Rușine!”. În timpul altercațiilor dintre Usatîi și adepții lui Igor Dodon, Renato Usatîi a scandat „jos Dodon”, „Dodon la pușcărie”. El i-a arătat colegului său de campanie gestul a patru degete suprapuse perpendicular, care în limbajul gesticular înseamnă pușcărie.
MEMORIA NEAMULUI
În cadrul celebrării Zilei Armatei Române la Cimitirul de Onoare al Eroilor Armatei Române din satul Mana, raionul Orhei, ambasadorului României în Republica Moldova, Daniel Ioniță, a declarat că „generația bunicilor noștri a avut parte de război și foamete, iar ostașii români care au căzut pe aceste meleaguri au luptat pentru reîntregirea țării, pentru dreptate și libertate, pentru această palmă de pământ dintre Prut și Nistru, care a aparținut României ca urmare a actului măreț de la 1 decembrie 1918 și care a fost ruptă din trupul țării ca urmare a odiosului Pact Ribbentrop-Molotov”. Este declarația făcută
Colonelul Cristi Ladaniuc, atașat militar, a menționat că în Cimitirul de Onoare Românesc din localitatea Mana odihnesc 16 eroi români, dintre care doi identificați și 14 neidentificați, din cadrul Regimentului 32 Dorobanți, căzuți eroic la datorie, în data de 14 iulie 1941 în urma luptelor purtate în Zona Văii Mana, pentru eliberarea Basarabiei de sub ocupația sovietică, consecință a pactului Ribbentrop-Molotov.
De Ziua Armatei Române, marcată la 25 octombrie, Ministerul Apărării de la Chișinău i-a felicitat pe militarii români: „Un parteneriat solid se bazează pe încredere reciprocă, schimb de experiență și, desigur, pe fapte. Ne-ați fost și ne sunteți alături în diferite situații, oferindu-ne asistență în mai multe domenii vitale pentru sectorul de apărare, inclusiv instruire, protecție socială, învățământ militar”, se spune într-un mesaj pe FB.
VIAȚA DE PARTID
Deputații Grigore Repeșciuc, Elena Graur și Ruxanda Glavan au anunțat despre părăsirea grupului parlamentar „PRO MOLDOVA”. Declarațiile au fost făcute cu puțin timp după ce un alt parlamentar, Serghei Sîrbu, a părăsit PRO Moldova invocând „motive de ordin personal și profesional, care acum mai puțin contează”. Și unul, și altul și cea dea treia au decis să acționeze pe cont propriu, să nu se afilieze niciunei grupări parlamentare.
Liderul pro Moldova Adrian Candu a reacționat la plecările din partid: „În procesul de edificare a formațiunii s-ar putea să mai pierdem colegi, însă, cu siguranță, vom lega noi prietenii și membri loiali ideilor pe care le promovăm. Am luat act de decizia colegilor, sperăm că se vor regăsi în noua formulă așa cum și-au dorit. Poziția noastră rămâne cea dintotdeauna – Dodon trebuie să plece. ” a scris deputatul pe o rețea de socializare.
Paranteze.md menționează că Sergiu Sîrbu, Ruxanda Glavan și Eleonora Graur se numără printre deputați de la PRO Moldova ce și-au declarat susținerea la prezidențiale în favoarea Violetei Ivanov, candidatul Partidului „Șor”. Atunci, secretarul general al formațiunii politice Pro Moldova, Vladimir Cebotari a dezmințit pentru presă că aceasta ar reprezenta poziția oficială a întregului partid și a spus că, de fapt, Pro Moldova nu a luat o astfel de decizie, iar declarațiile colegilor deputați prin care o susțineau pe Violeta Ivanov, sunt opțiuni personale și nu o poziție comună oficială.
Vicepreședintele Consiliului raional Fălești, Veaceslav Fusu, a anunțat că părăsește Partidul Socialiștilor și aderă la Partidul Nostru. El a declarat vineri într-o ședință a Consiliului raional că a luat această decizie pentru că conducerea țării nu-și îndeplinește promisiunile și nu sprijină deloc raionul Fălești, mai ales acum, în timpul epidemiei de coronavirus. Și asta în timp ce, spune el, liderul Partidului Nostru a oferit suport oamenilor, asigurând spitalul raional cu toate cele necesare: măști, mănuși, dezinfectanți și a donat 100 de mii de lei pentru nevoile orașului.
LUMEA INTERLOPĂ
Cinci judecători vizați în dosarul „Laundromat” au depus la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) cereri prin care cer reîncadrarea în funcțiile din care au fost suspendați în septembrie 2016, când au fost reținuți.
ZdG a aflat că cererile acestora se vor examina în ședința CSM de marți, 27 octombrie. Magistrații cer să fie repuși în funcții și să le fie achitat salariul restant, începând cu anul 2016. Dacă cererile vor fi acceptate de către CSM, din bugetul de stat vor fi achitați peste 5 milioane de lei pentru plata salariilor acestor magistrați. Toți au fost suspendați din funcții în septembrie 2016.
Procurorul general a anunțat că instituția a inițiat o cauză penală pe faptul abuzului de serviciu, comis de către factori de decizie ai Ministerului Economiei și Infrastructurii și ai Agenției Proprietății Publice, manifestat prin atribuirea în beneficiul unor companii străine, conform schemelor dubioase, a domeniului jocurilor de noroc. „Ca rezultat al acestui parteneriat public-privat, circa 65 de companii autohtone și-au stopat activitatea, mii de oameni au rămas fără locuri de muncă, zeci de companii și persoane au fost ilegal trase la răspundere penală, zeci de întreprinderi își revendică până în prezent de la Ministerul Finanțelor despăgubirile estimate la milioane de lei în legătură cu sistarea licențelor, pe care le-au plătit în avans. În același timp, firmele cu afacere privilegiată achită milioane de lei pentru a-și face publicitate la posturile radio și TV, afiliate cetățeanului Plahotniuc”, a mai spus procurorul general.
REGIUNEA TRANSNISTREANĂ
În cadrul Consiliului Permanent al OSCE din 23 octombrie au fost remarcate critici dure în adresa administrației de la Tiraspol. Reprezentanții Statelor Unite ale Americii, Ucrainei, Turciei, Uniunii Europene și ai statelor aliniate acesteia au reiterat necesitatea reluării dialogului constructiv dintre cele două maluri ale Nistrului, după ce, în ultima perioadă, regimul separatist a întețit abuzurile.
În cadrul raportului, șeful Misiunii OSCE în Republica Moldova, Claus Neukirch, a atras atenția asupra mai multor acțiuni ilegale ale regimului de la Tiraspol. Printre acestea sunt instalarea posturilor ilegale de control de-a lungul liniei administrative, îngrădirea liberei circulații precum și încălcarea drepturilor omului. Delegația Republicii Moldova a cerut să fie pus capăt acțiunilor ilegale și abuzurilor grave la care recurge regimul separatist.
Statele membre ale OSCE au avut o reacție critică la adresa regimului de la Tiraspol. Acestea au cerut eliminarea posturile de control instalate ilegal, asigurarea liberei circulații, respectarea drepturilor omului, dar și să eliberarea persoanelor aflate în detenție ilegală.
SUBIECTE DE URMĂRIT
Șeful OMS Tedros Gebreyesus a avertizat că lunile ce vin vor fi deosebit de dificile, unele țări aflându-se pe o traiectorie periculoasă. Care sunt pașii pe care guvernul intenționează să-i întreprindă „pentru a preveni sporirea morbidității, căderea sistemului de sănătate și închiderea școlilor, în conformitate cu apelul OMS?
Delegarea împuternicirilor de a decide privitor la acțiunile de combatere a pandemiei în teritoriu fără a fi completate de instrumente financiare pare a fi o încercare de eschivare de la răspundere...
Campania pentru funcția de președinte a țării e concentrată pe competiția între pretendenți ca personalități și nu pe competiția între soluții pentru problemele cu care se confruntă țara. Lipsă de porgrame, viziuni, strategii – în lipsa unui sprijin parlamentar (partinic) decisiv pentru fiecare dintre pretendenți.
Componentele viitorului an agricol se asamblează din roade mai mici în această toamnă, insufiențe financiare, hidrologice, furajere etc., nemulțumirea guvernării față de agricultori și a agricultorilor față de guvernanți...
Iurie Vition, IPN
-------------------------------------------------------------------------------------------------
Acest produs media este realizat cu sprijinul Fundației Soros-Moldova (FSM). Punctul de vedere al autorului materialului nu coincide neapărat cu opinia Fundației. Autorul este responsabil pentru corectitudinea celor expuse.