Toleranţa faţă de violenţă, împărţirea inegală a responsabilităţilor în familie, implicarea redusă a femeilor în viaţa politică, acestea sunt doar câteva forme de inegalitate gender frecvent întâlnite şi astăzi. Constatările sunt incluse în studiul:„Bărbaţii şi egalitatea de gen în Republica Moldova”, prezentat miercuri, 2 decembrie.
Studiul reprezintă un instrument de cercetare a atitudinilor şi politicilor în domeniul egalităţii de gen, dar şi a practicilor bărbaţilor în diferite domenii, precum viaţa publică, viaţa de familie, responsabilităţile pe care le au la creşterea şi educarea copiilor.„Până acum, politicile care ţin de egalitatea de gen au drept obiectiv implicarea femeilor, iar ceea ce cred bărbaţii şi implicarea lor era lăsată în urmă. Acum este o schimbare de paradigmă, dorim ca bărbaţii să aibă un rol activ în promovarea egalităţii de gen”, a spus pentru IPN Angelina Zaporojan-Pîrgari, preşedintele Centrului de Drept al Femeilor.
Violenţa în familie este cea mai gravă formă de inegalitate de gen. „Atât femeia, cât şi bărbatul acceptă violenţa de cele mai dese ori. Femeile sunt de acord să accepte violenţa pentru a-şi păstra familia. Acest comportament se perpetuează de la generaţiile mai în vârstă şi pe care cei mai mulţi îl preiau şi-l transmit mai departe familiilor. Anume stereotipurile perpetuează inegalitatea de gen”, a declarat pentru Agenţie Diana Cheianu-Andrei, directorul Centrului de Investigaţii şi Consultanţă „Sociopolis”.
Potrivit viceministrului în exerciţiu al Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Nighina Azizov, violenţa poate fi combătută doar dacă este sesizată: „Cadrul legal există, dar mecanismele de implementare a acestuia sunt mai dificile, pentru că victimele violenţei nu raportează cazurile”.
O altă diferenţă gender se referă la implicarea profesională a femeilor. „Cu părere de rău, femeia continuă să se vadă în rolul casnic, tot aşa o vede şi bărbatul. Este important că ea se realizează în rolul de mamă, dar ea trebuie să se realizeze şi profesional. O schimbare la acest capitol se referă la generaţiile tinere, cu vârsta cuprinsă între 18-30 ani”, a mai declarat sociologul Diana Cheianu-Andrei.
Studiul „ Bărbaţii şi egalitatea de gen în Republica Moldova” a fost realizat la iniţiativa Centrului de Drept al Femeii. Pentru realizarea cercetării au fost intervievaţi 2000 de respondenţi, dintre care 500 de femei şi 1500 de bărbaţi, cu vârsta cu prinsă între 18 şi 60 de ani.
