Prorectorul la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Ștefan Purici, a menționat că de la Congresul Național al Istoricilor Români la Alba-Iulia din 2022 și până în prezent, au evoluat semnificativ performanțele academice. „Pe parcursul celor doi ani, s-au publicat numeroase lucrări, volume, atât științifice, cât și volume de documente, se publică reviste de specialitate, reviste care au ca scop nu doar cunoașterea și popularizarea trecutului, ci și integrarea rezultatelor cercetării istoricilor români în cercetarea internațională. Din acest punct de vedere, în universitățile din România și din Republica Moldova se publică lucrări în limbi străine, în special în limba engleză, anume cu acest scop de a face cunoscut trecutul românesc și publicului larg sau specialiștilor din afara granițelor României și Republicii Moldovaˮ, a spus Ștefan Purici la o dezbatere publică, organizată de Agenția de presă IPN.
Prorectorul la Universitatea „Ștefan cel Mare” a comunicat că la instituție se publică o revistă în domeniul istoriei care promovează istoria Bucovinei, istoria românilor, dar și istoria universală pe plan mondial. De asemenea, după anul 2022, au fost organizate mai multe conferințe, inclusiv împreună cu fostul Institut de Istorie al Academie de Ședințe a Moldovei, care acum este o structură integrată a Universității de Stat din Moldova, conferințe dedicate lui Nicolae Iorga sau conferințe dedicate Primului Război Mondial. Sunt manifestări științifice unde cercetători de pe malul stâng sau de pe malul drept al Prutului vin cu noi abordări, cu noi informații și concluzii care se bazează pe realitățile istorice ale timpului, a menționat prorectorul universității.
Ștefan Purici a subliniat că după 1990 se încearcă restabilirea adevărului istoric. „Îmi amintesc, cred că în 2010, am participat la o conferință organizată sub egida Consiliului Europei, o conferință europeană dedicată problemelor studierii și predării istoriei în școală și în universitate și unde reprezentații Rusiei dădeau ca exemplu istorici din Republica Moldova și din Ucraina care, spuneau rușii, încearcă să falsifice trecutul acestor teritorii și să îndepărteze totul ce s-a scris în perioada sovietică, considerând că diminuarea rolului Rusiei, rolului Uniunii Sovietice în acest spațiul conduce la creșterea unei tensiuni interetnice, în contextul în care, de fapt, istoricii din Republica Moldova sau istoricii din Ucraina încercau să redescopere, să statueze identitatea acelor teritorii și să prezinte trecutul, să prezinte istoria așa cum a fost eaˮ, a precizat Ștefan Purici.
Prorectorul la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava a menționat că la cea de-a patra ediție a Congresului, etapa inițială a căruia va avea loc la Chișinău, vor fi abordate multe probleme și aceste discuții vor fi cu atât mai fructuoase, cu cât în cadrul atelierelor și secțiunilor vor participa istorici din diverse centre universitare, institute de cercetare, atât din România, cât și din Republica Moldova. „Acest dialog cu siguranță că va produce o cunoaștere mai profundă și mai extinsă în ceea ce privește trecutul nostruˮ, a conchis prorectorul instituției.
Dezbaterea publică „Congresul Național al Istoricilor Români, ediția a IV-a, Chișinău- Suceava” este ediția a 19-a din cadrul proiectului „Dublă integrare prin cooperare și informare. Continuitate”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestei dezbateri nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
