Ștefan Gligor, expert în politici publice, consideră că, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, Parlamentul actual a trădat conceptul suveranității și nu și-a onorat obligațiile pe care și le-a asumat în cadrul campaniei electorale față de popor. „Activitatea Parlamentului a fost redirecționată în cadrul unui grup foarte restrâns de persoane, care a stabilit într-o formă ultimativă un șir de sarcini în fața acestei majorități parlamentare, absolut traseiste, volatile și lipsite de orice credibilitate”, a declarat expertul în cadrul dezbaterilor publice cu tema: „Locul Parlamentului de legislatura a XX-a în viața societății și în istoria parlamentarismului moldovenesc”, ediția a 98-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova.
Expertul în politici publice a menționat că au existat alegații cu privire la faptul că actuala majoritate a fost formată în urma mituirii unor parlamentari, lucru care nu a fost investigat de către organele de urmărire penală, probabil, pentru că ele sunt ocupate cu hărțuirea administrației publice locale, intimidarea activiștilor civici și urmărirea lor. Expertul este de părere că s-a ajuns la o situație în care Parlamentul Republicii Moldova nu mai este un Parlament: „Actualul legislativ ar reprezenta o instituție în cazul în care ar respecta legislația Republicii Moldova și ar desfășura, într-adevăr, o activitate de creație legislativă în interesul cetățenilor țării”. „Or, dacă noi analizăm pe capitole activitatea Parlamentului Republicii Moldova, prin prisma creației legislative, adică de adoptare a legilor, vom vedea că, cu fiecare pachet de legi adoptat, erau încălcate tot mai grav și mai grav obligațiile asumate față de partenerii de dezvoltare – unu și doi – devenea tot mai puternică securitatea, stabilitatea și bunăstarea financiară a grupării oligarhice care controlează astăzi Republica Moldova”, susține expertul.
„Cât timp se caută „trădători prin activitatea Fundației „Open dialog” și „mâna Moscovei” în rândurile opoziției extraparlamentare, are loc de fapt o infracțiune. Conceptul suveranității este anihilat prin preluarea controlului de către un grup de persoane particulare, a avut loc, ceea ce se definește în Codul Penal ca uzurpare a puterii de stat. Și acest lucru se pedepsește prin prisma survenirii urmărilor grave, întrucât zeci de mii de oameni și-au părăsit locuințele, mii de copii au fost incluși în lista celor care cresc fără un părinte sau fără ambii. Și nu există o crimă mai gravă împotriva propriului popor decât dacă tu expui, umilești și sărăcești acel om care te-a votat cu patru ani în urmă. Și nici nu ai măcar obrazul să răspunzi atunci când ești întrebat. Un Parlament mai iresponsabil, mai volatil, mai rușinos din perspectiva activității sale, noi nu am avut în istoria noastră și a venit momentul să spunem lucrurilor pe nume”, a mai spus Ștefan Gligor.
Expertul afirmă că acum 13 ani a activat în cadrul Serviciului informație, analiză și prognoză al Aparatului Parlamentului, contribuind la elaborarea unui concept de cooperare între Parlament și societatea civilă. Potrivit lui, documentul a fost adoptat cu majoritatea voturilor în Parlament, în pofida faptului că era o „epocă comunistă”, fiind în vigoare până în prezent, și stabilind fundația colaborării între legislativ și societatea civilă. În opinia sa, acela a fost un prim pas spre civilizarea formatului de comunicare și a gradului de transparență în activitatea Parlamentului, pentru că până atunci legile se adoptau peste noapte, fără consultări prealabile.
Ștefan Gligor a menționat că logica acelui concept de cooperare spune că orice proiect de lege, trebuie să fie publicat cu 14 zile înainte de prima lectură, pentru ca organizațiile non-guvernamentale și cetățenii să vină cu propuneri de amendamente, iar în cazul în care legislativul nu este de acord cu acestea, să argumenteze de ce nu le ia în considerație. Ulterior, au fost diferite strategii de colaborare între societatea civilă și Parlament, care veneau să suplinească acel document de bază. „Însă Parlamentul de legislatura a XX-a, actualul Parlament în formatul existent, a ignorat principiile de colaborare cu societatea civilă și de respect față de pluralitatea de opinie, de necesitate de a argumenta deciziile pe care și le-a asumat”, opiniază expertul. Potrivit lui, „legislativul prefera să discute, să polemizeze cu societatea civilă „ de buzunar”, care foarte mult susținea sau închidea ochii la acele aspecte, care erau puse pe masă de către instituțiile europene – Consiliul Europei, Comisia Europeană etc”. Expertul a adus drept exemplu reforma fiscală, dar și reforma sistemului electoral, care în opinia sa, „stă la fundația unei eventuale nerecunoașteri a alegerilor parlamentare, pentru prima dată în istoria țării”.
„Dacă mă întrebați care este locul Parlamentului de legislatura a XX-a în istoria Republicii Moldova, acesta este cu certitudine acel Parlament care a reușit să anihileze conceptul suveranității pentru prima dată. Pentru mine acest lucru este unul împlinit, este un fapt. Și este o mare diferență între Parlamentul din 2001-2005, pentru că acel Parlament a fost votat de popor și majoritatea respectivă a fost una generată de un suport popular masiv. Aici avem un Parlament votat pe promisiuni de o anumită natură, care, ulterior, pur și simplu a fost remodelat în bază de interes personal privat. Adică noi vorbim despre trădarea obligațiilor asumate de parlamentari față de cetățeni și executarea unui plan de activitate, în primul rând, legislativ, care favorizează un interes restrâns, de grup”, susține Ștefan Gligor, care consideră că „locul majorității parlamentare de azi, care a mers pe acest scenariu, este în cadrul unei urmăriri penale și responsabilități penale”.
Dezbaterea „Locul Parlamentului de legislatura a XX-a în viața societății și în istoria parlamentarismului moldovenesc” face parte din ciclul de dezbateri publice desfășurate de către Agenția de presă IPN și Radio Moldova, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
