Chişinău, 12 iunie 2012
Comunicat de Presă
Statul, dezinteresat de soarta copiilor adoptivi
Lipsa resurselor umane responsabile de adopție în cadrul Direcţiei pentru Protecţia Drepturilor Copiilor, lipsa contactului cu familiile adoptive şi insuficienţa resurselor și a motivației lucrătorilor sociali în oferirea asistenței sunt cele mai stringente probleme identificate în urma realizării studiului privind „Necesitățile psihosociale ale familiilor adoptive în Republica Moldova”. Studiul a fost realizat de Ambasada Drepturilor Omului, în colaborare cu un grup de psihologi, având drept scop identificarea problemelor generale ale adopției ca procedură și ca domeniu a asistenței sociale. Totodată, studiul vine să identifice şi completeze golurile existente în domeniul adopției, dar şi să atragă atenţia asupra necesităţii unei implicări profesioniste atât din partea statului, cât și din partea societăţii.
Rezultatele studiului denotă faptul că majoritatea familiilor adoptive sunt foarte închise şi nu doresc să vorbească despre faptul că au înfiat un copil. Doar 51 de familii adoptive, ceea ce reprezintă mai puţin de o treime din lista oferită de autorităţi, au acceptat să răspundă la mai multe întrebări legate de adopţie. Cea mai gravă problemă identificată de către psihologi şi părinţi este dezinteresul statului faţă de copiii care au fost înfiaţi. Potrivit lor, nimeni nu se interesează care este situaţia copilului după ce a fost adoptat.
La moment, Legea privind regimul juridic al adopţiei este actul legislativ principal care reglementează acest domeniu. Deşi actualul cadru juridic conţine îmbunătăţiri în comparaţie cu cel precedent, acesta necesită perfecţionare, deoarece există multe lacune. Spre exemplu, în lege nu este prevăzut sistemul de monitorizare și protecție post-adopție, nu este clară asigurarea procedurii adopțiilor naţionale şi mai ales a celor internaționale, copiii cu dizabilități sunt stigmatizaţi.
Pentru a îmbunătăţi situaţia la capitolul adopţii este nevoie ca familia adoptivă să fie susținută de către stat și societatea civilă mult mai mult timp după adopție. Este necesar de a studia continuu care sunt problemele cu care se confruntă această familie, care sunt necesităţile copiilor înfiaţi, dar şi a părinţilor adoptatori, susţin autorii studiului.
Studiul privind „Necesitățile psihosociale ale familiilor adoptive în Republica Moldova” constituie o bază științifică pentru elaborarea suportului informațional necesar acestor familii, a unor programe de asistență psihosocială și psihopedagogică pentru specialiștii din domeniul protecției copilului. Familia adoptivă trebuie să fie susținută la toate etapele prin care trece: și de acomodare, și de criză sau incertitudine, și chiar de lansare în viața adultă a copilului înfiat.
În urma efectuării studiului „Necesitățile psihosociale ale familiilor adoptive în Republica Moldova”, autorii vin cu următoarele recomandări:
- să fie încurajată crearea unei asociaţii de părinţi adoptivi, prin care părinţii să se sprijine reciproc şi să facă schimb de sfaturi şi experienţă, contribuind la îmbunătăţirea procesului de adoptare;
- autorităţile în adopţie să menţină legătură cu părinţii adoptivi pentru a verifica dacă mecanismul de plasare a fost unul bun;
- prin societatea civilă (ONG-uri, biserică) să fie acordată asistenţă familiilor adoptive, de exemplu, formări psihosociale pentru părinţi;
- să fie organizate campanii de educare a societăţii privind adopţia, în special în cadrul instituţiilor de învăţământ (grădiniţe, şcoli), cu scopul de a schimba atitudinea societăţii şi de a diminua stereotipurile privind subiectul adopţiei.
Procedura adopției în Republica Moldova este una dificilă şi durează mult timp. Din cauza lacunelor din legislaţie şi a lipsei de profesionişti în domeniu, familiile care doresc să înfieze un copil sunt nevoite să aştepte luni sau chiar ani în şir. În afară de aceasta, părinţii adoptatori susţin că procedura de adopţie este şi una birocratică, fiind prezent fenomenul corupţiei. Persoanele responsabile de înfierea copiilor neagă, însă, acest lucru.
Studiul privind „Necesităţile psihosociale ale familiilor adoptive în Republica Moldova” a fost realizat în perioada ianuarie-mai 2012 de către Ambasada Drepturilor Omului în colaborare cu un grup de psihologi, cu suportul financiar al Ambasadei Regale a Norvegiei în România. În cadrul studiului au fost intervievaţi, pe baza unui chestionar standardizat, 51 de cupluri adoptivi din Moldova. Majoritatea respondenţilor sunt din Chişinău - 27 de familii, 4 familii sunt din alte oraşe ale ţării (Râşcani, Străşeni, Ungheni, Orhei). Celelalte 20 de familii sunt din mediul rural (raioanele Orhei, Hânceşti, Străşeni, Soroca, Glodeni, Cahul), precum şi din Găgăuzia. Majoritatea familiilor adoptive - 58, 8%, au cel puţin un copil biologic.
Pe parcursul anului 2010, de către familiile din Moldova au fost înfiaţi 75 copii, dintre care 50 de copii au fost adoptaţi în municipiul Chişinău şi 25 în republică.
Potrivit Legii privind regimul juridic al adopţiei, nu pot înfia copii persoanele:
a) decăzute din drepturile părinteşti;
b) care suferă de boli psihice şi de alte maladii ce fac imposibilă îndeplinirea drepturilor şi a obligaţiilor părinteşti (lista contraindicaţiilor medicale pentru persoanele care intenţionează să adopte copii se aprobă de Guvern);
c) care se eschivează de la exercitarea obligaţiilor părinteşti, inclusiv de la plata pensiei de întreţinere a copiilor biologici;
d) care au adoptat anterior copii, însă nu şi-au exercitat corespunzător obligaţiile părinteşti şi sunt decăzuţi din exerciţiul acestor drepturi sau copilul este luat din grija lor în temeiul unei hotărâri judecătoreşti, fără decădere din drepturi;
e) exonerate de obligaţiile de tutore sau de curator din cauza îndeplinirii necorespunzătoare a obligaţiilor;
f) care au prezentat documente sau informaţii false pentru încuviinţarea adopţiei;
g) care au fost condamnate pentru săvârşirea unor infracţiuni intenţionate: contra vieţii şi sănătăţii persoanei; contra libertăţii, cinstei şi demnităţii persoanei; referitoare la viaţa sexuală; contra familiei şi copiilor.
Potrivit Legii,
(1) În Republica Moldova, autorităţile competente în domeniul protecţiei copilului prin adopţie sunt:
a) Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei;
b) secţiile/direcţiile de asistenţă socială şi de protecţie a familiei şi Direcţia municipală pentru protecţia drepturilor copilului Chişinău.
(2) În scopul examinării problemelor legate de procedura adopţiei internaţionale, pe lângă autoritatea centrală activează Consiliul Consultativ pentru Adopţii Internaţionale, a cărui componenţă şi al cărui regulament de activitate sunt aprobate de Guvern.
/ SFÂRŞIT
Document Public
Contacte:
Zinaida Neznaico, Ofiţer de Presă
Human Rights Embassy / Ambasada Drepturilor Omului
Tel./Fax: +373 22 920 700; GSM: +373 696 62 745; E-mail: media@humanrightsembassy.org
----------------------------------------------------------------------------------------------
Human Rights Embassy este o organizaţie neguvernamentală internaţională care îşi desfăşoară activitatea în domeniul respectării drepturilor omului.
Obiectivul principal al Human Rights Embassy constă în întreprinderea măsurilor în vederea prevenirii şi stopării încălcărilor drepturilor omului, dezvoltării unei societăţi democratice, precum şi în vederea asigurării supremaţiei legii şi susţinerii şi respectării drepturilor omului.
Human Rights Embassy a fost fondată în luna martie 2011 de către o echipă experimentată de apărători ai drepturilor omului. Membrii organizaţiei sunt fondatorii Amnesty International Moldova (AIM) şi experţii care au implementat cu succes programul „Avocaţii pentru Drepturile Omului” şi proiectul „Avocaţii contra torturii” în cadrul AIM, care, din octombrie 2005, sunt concentrate asupra avocaţilor din Moldova care oferă asistenţă juridică victimelor torturii şi detenţiilor ilegale. În 2011, un grup de asociaţi au decis să creeze o nouă organizaţie neguvernamentală în domeniul respectării drepturilor omului – Human Rights Embassy, în cadrul căreia ei îşi vor continua activitatea începută şi îşi vor putea aplica pe deplin experienţa şî cunoştinţele.
Recunoscând necesitatea unor eforturi colective şi importanţa cooperării între organizaţiile neguvernamentale şi avocaţi, pe 3 octombrie 2011 Human Rights Embassy şi Uniunea Avocaţilor din Republica Moldova au încheiat un Acord de colaborare, care vizează prevenirea violării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În momentul de faţă echipa Human Rights Embassy stabileşte parteneriat eficient cu diverse organizaţii naţionale, internaţionale şi interguvernamentale, inclusiv şi cu organizaţiile pentru drepturile omului, corpul diplomatic din Republica Moldova şi din alte ţări, cât şi cu sectorul privat.
Human Rights Embassy îşi desfăşoară activitatea pe întreg teritoriu al Republicii Moldova, cât şi peste hotarele ei, organizând în spaţiul ex-sovietic şi al altor state grupuri de iniţiativă care pot deveni subdiviziuni structurale ale Human Rights Embassy (cu sau fără formarea persoanei juridice).